Despre Universitatea Craiova se vorbește la trecut. Pentru fanii oltenilor este trista realitate. Una de neacceptat și care nu-și găsește consolare în CS „U” Craiova, noul simbol al fotbalului din Bănie. Din „Craiova Maxima” au mai rămas doar o sumă de amintiri memorabile și numele oamenilor care s-au luat la trântă, în anii ,70-,80 cu granzii Steaua și Dinamo.

Lung, Ștefănescu, Balaci, Cârțu, Cămătaru sau Geolgău au fost eroii din teren. Universității i s-a creat însă un context pentru a putea face față avantajelor pe care le primeau steliștii și dinamoviști. Corneliu Andrei Stroe este omul care a condus clubul din Bănie în vremea când pe „Central” își găseau loc cele două trofee din fotbalul intern: cupa și campionatul.


FOTO: Corneliu Andrei Stroe, creatorul „Craiovei Maxima” FOTO: CSUC.RO



Conducător la 23 de ani

Regretatul conducător a dispărut fulgerător, anul trecut, la vârsta de 70 de ani. După o viață petrecută alături de Unversitatea. Echipă la care a ajuns în 1967, în funcția de secretar, atunci când avea doar 23 de ani. Între 1970- 1983 a fost vicepreședintele „juveților”, iar între 1983- 1984 a devenit președinte. „Am acceptat propunerea profesorului Marius Preda, primul rector al Universității din Craiova. Mulți apropiați ai mișcării sportive nu au privit cu ochi buni această numire”, își amintea Stroe, într- o discuție avută cu ziaristul Ion Jianu, cel care i-a dedicat conducătorului cartea „Corneliu Andrei Stroe, legenda unei…legende, Craiova Maxima”.


Corneliu Andrei Stroe a fost secretar general, vicepreședinte și președinte al Universității


Universitatea a devenit un simbol și a câștigat de patru ori campionatul (1974, 1980, 1981 și 1991) și de șase ori Cupa Rom â n i e i (1977, 1978, 1981, 1983, 1991, 1993). De neuitat rămâne dureroasa amintire a semifinalei Cupei UEFA, jucată în 1983 cu Benfica Lisabona (0-0 și 1-1). Totuși, de un titlu ratat, cel din 1973, se leagă celebra sintagmă „Campioana unei mari iubiri”, ce aparține regretatului poet Adrian Păunescu.


FOTO: Universitatea Craiova, în perioada apogeului



Pasionat de Minulescu și Arghezi

Despre conducătorul Stroe se poate spune că a fost un vizionar și pentru că a pus bazele meseriei de scouter, într-o vreme când fotbalul românesc se baza pe organizarea structurilor politice.

„În fiecare zi de luni adunam arbitrii craioveni de Divizia B și câțiva antrenori de pe la ligile inferioare și le dădeam, pe cheltuiala mea, o masă la restaurantul «Union». Îi puneam să-mi spună ce jucători apți să joace la Universitatea pe unde au fost”, povestea Stroe. Olteanul se adresa cu aplelativul „domnule fotbalist” și era pasionat de poeziile lui Ion Minulescu și Tudor Arghezi.

Blestemul care nu s-a prins de „juveți”

Ziaristul Ion Jianu și-a lansat, joi, cartea „Corneliu Andrei Stroe, legenda unei…legende, Craiova Maxima”. Lucrarea cuprinde întâmplări memorabile cu „părintele” echipei oltene, povestite atât de regretatul conducător, cât și de cei care l-au cunoscut. Universitatea a trăit unul dintre cele mai triste momente trăite de olteni a avut loc la semifinala cu Benfica, din 1983. „Juveții” remizaseră la Lisabona, scor 0-0, și au ratat finala pentru că, acasă, au reușit doar un egal cu goluri, 1-1. În cartea lui Ion Jianu, ziaristul Daniel Nanu redă o întâmplare aflată chiar de la Corneliu Stroe. „După meciul cu Benfica, m-am dus la vestiar, toți erau prăbușiți, și leam spus: «Blestem această echipă să ajungă mereu într-o semifinală de cupă eruopeană! » Îmi pare rău că blestemul nu s-înfăptuit”, rememora Stroe, cele mai grele momente trăite în fotbal, după dureroasa „dublă” cu lusitanii.

Cum a rămas Balaci în Bănie, iar Nicu Ceaușescu a schimbat legea pentru Hagi

Un episod memorabil redat în cartea lui Ion Jianu i-a avut ca eroi pe Ilie Balaci și Gheorghe Hagi. În 1983, la echipa „alb-albastră” strălucea „Minunea Blondă”, dar era evident că tânărul Hagi devenea un fotbalist de mare viitor. Pe machidon era bătaie mare, dar Corneliu Stroe l-a convins să semneze cu „Știința”.

Nicu Ceaușescu „l-a răpit” pe „Rege”

Gică a fost admis la Facultatea de Științe Economice la Universitatea din Craiova. Problema era că Hagi semnase precontracte și cu Sportul Studențesc, și cu Steaua.

Pentru că „studenții” îl pierduseră pe tânărul constănțean, Nicu Ceau șescu, cel care proteja echipa din Regie, a vrut să compenseze transferându- l pe Ilie Balaci. Aflând că Universitatea își va pierde unul dintre lideri, Stroe, aflat în concediu la mare, a început să dea telefoane și l-a convins pe Balaci să rămână în Bănie.


FOTO: Ilie Balaci (centru), unul dintre marile talente ale fotbalului românesc



În schimb, Nicu Ceaușescu „l-a răpit” pe Hagi, schimbând un regulament. În acele vremuri, un student nu se putea transfera de la o facultate la alta, în primul an. Protectorul sportului a găsit pârghiile necesare și l-a înscris pe Hagi la ASE București.

Infernalul meci contra echipei Securității

Pentru fanii Universității, Revoluția din 1989 a început cu trei luni mai devreme. În toamna acelui an, Craiova le-a învins pe Steaua (2-1), Dinamo (1-0) și Victoria București (1-0), simbolurile regimului de forță. Meciul cu Victoria, jucat la București, a fost un măcel. Arbitrii au fluierat doar pentru echipa Securității, dar oltenii au câștigat.

„Înainte de meci au fost presiuni din partea generalilor de la Miliția Capitalei ca noi să cedăm partida celor de la Victoria. Nimeni de la Craiova nu a fost de acord cu acest blat și Universitatea a câștigat cu 1-0, gol marcat de Fane Stoica. Aproape toți șefii celor de la Victoria, stupefiați de rezultat, au părăsit tribuna stadionului. S-a terminat meciul și toți milițienii Capitalei – generalii- au tărbărât pe Stroe și l-au amenințat, l-au certat… Stroe stătea în poziție de drepți în fața unui general vestit în clubul Victoria… Generalul țipa, iar Stroe îl asculta impasibil (…) Acel meci a însemnat, de fapt, începerea revoluției Universității în fotbalul românesc”, povestește Constantin Mitriță, fost manager al Universității.