Conflictele militare au transformat Europa de Sud-Est într-un centru geopolitic important și inițiază crearea de noi conexiuni de transport, energie și digitale

În dimineața caldă de octombrie din această zi de luni a săptămânii (9 octombrie) o briză proaspătă de mare trece peste frunzele încă verzi ale copacilor de la Reședința Evksinograd de lângă Varna. În această zi, însă, parcul (proiectat în secolul al XIX-lea de arhitecți peisagiști francezi) este mult mai animat decât de obicei - acolo sunt cei trei prim-miniștri de la „periferia UE” - al Bulgariei, academicianul Nikolai Denkov, al Greciei, Kyriakos Mitsotakis, şi al României, Ion-Marcel Ciolacu.

Locul nu a fost ales întâmplător (Maria Luiza de Bourbon-Parma a redenumit Reședința Evksinograd, în traducere „Orașul ospitalier”, din numele grecesc al Mării Negre, Εύξεινος Πόντος). Exact Marea Neagră, în care UE până de curând avea un interes restrâns din cauza acvatoriului mic a apelor europene în ea, se transformă astăzi în principala poartă de acces pentru securitatea regiunii. Toți cei trei prim-miniștri sunt conștienți de acest lucru, scrie capital.bg.

Marea Neagră este în mod tradițional o destinație turistică atractivă pentru evrei

Ca de obicei pentru un astfel de eveniment, măsurile de securitate au fost extrem de stricte. Proaspăt treziți de izbucnirea unui al doilea conflict militar în apropiere, de data aceasta în Israel, tensiunea se simțea în aer. Marea Neagră este în mod tradițional o destinație turistică atractivă pentru evrei, precum și unul dintre locurile preferate pentru a se stabili al celor care locuiesc în Bulgaria. În acest sens, disponibilitatea de a acționa în cazul unor crize în creștere a fost o linie principală așteptată în discuția ce a urmat.

Evenimentul a primit recunoașterea din partea Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margrethe Schinas și comisarul european pentru transport Adina Vălean. Ideea întâlnirii a fost nu doar de a iniția dialogul în Balcani, ci și de a semna un memorandum între cele trei țări. Un memorandum pentru a trasa calea nu numai pentru prosperitatea economică a regiunii, ci și pentru disponibilitatea acesteia pentru transferul rapid și fără probleme de mărfuri, încărcături, și chiar dacă nu va fi necesar, de echipament militar - din Marea Egee, prin Marea Neagră până la Marea Baltică.

Legăturile rutiere și feroviare vor conecta în sfârșit regiunea, în loc să o dividă

Cei trei prim-miniștri au condamnat atât atacurile din Israel, cât și invazia rusă în Ucraina, care are loc pentru al doilea an. Ciolacu a menționat că Rusia atacă tot mai mult infrastructura din Ucraina la aproximativ 50-100 de km de granița cu România. „Trebuie să găsim o strategie comună în cadrul NATO pentru a evita astfel de atacuri”, a spus el. „Împreună vom putea schimba viteza cu care se întâmplă lucrurile. Nu trebuie să pierdem oportunități – costurile asociate războiului ne afectează pe toți, trebuie să ne asigurăm servicii, acces la energie cât mai ieftină pentru regiune”, a adăugat la rândul său

.

Este firesc ca acest lucru să se întâmple prin construirea unei infrastructuri de calitate. Principalul accent în cadrul discuțiilor a fost conectivitatea regională și mai exact proiectul unui coridor de la Salonic prin Kavala, Alexandroupolis, Burgas și Varna până la Constanța, cu posibilitatea extinderii către Moldova, precum și alte inițiative comune.

Un coridor cheie

Acest coridor este unul cheie și din punct de vedere strategic militar, întrucât ar permite transferul rapid de echipamente militare din Grecia și Turcia (respectiv porturile acestora) către România, unde ar putea fi un posibil punct de conflict cu Rusia, în cazul în care războiul împotriva Ucrainei escaladează.

„Am discutat despre dezvoltarea regiunii sud-est europene din punct de vedere energetic, conectivitate de transport și digitală, care are legătură cu ceea ce se întâmplă în Ucraina și Israel. Europa nu își mai permite să fie divizată, să nu aibă drumuri care să lege țările vecine, să nu aibă o conectivitate energetică și astfel se dovedește a fi dependentă de factori externi”, a spus premierul Nikolai Denkov. El a subliniat că regiunea are nevoie de o abordare pentru a ajunge din urmă țările mai dezvoltate, dar și pentru a fi un exemplu pentru cele care se dezvoltă în afara UE.

Feribotul Ruse – Giurgiu

România se poate lăuda și cu eforturi în această direcție. Guvernul României a aprobat în septembrie un proiect de modernizare a portului din orașul Constanța, care se ridică la 300 de milioane de euro. Fondurile provin de la Uniunea Europeană, cu termen limită de execuție 2026. Premierul Ion-Marcel Ciolacu a subliniat rolul important pe care l-a jucat țara sa de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei în transportul de mărfuri și primirea de refugiați.

El a atras atenția asupra necesității îmbunătățirii conectivității de transport cu Bulgaria printr-un al treilea pod peste Dunăre, lângă Ruse, și adâncirea albiei râului (parte a programului Fast Danube). Ciolacu a mai spus că așteaptă ca în curând să fie pus în funcțiune feribotul Ruse – Giurgiu, precum și că trebuie avute în vedere alte puncte de trecere a frontierei, precum cele care se deschid deja la granița cu Ucraina. Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, a adăugat, la rândul său, că Uniunea Europeană finanțează acțiuni similare, precum și construcția de parcări și zone tampon (o problemă care există de mult timp pe malul bulgăresc al Dunării).

Strategia României

În acest context, Bulgaria a fost modestă în declarațiile sale. Țara noastră are una dintre cele mai puțin dezvoltate rețele de cale ferată și este departe de a fi îndeplinit obiectivele europene de transport pentru conectivitate. După declanșarea războiului rusesc împotriva Ucrainei, România a reușit să redirecționeze aproape toate încărcăturile de cereale ucrainene prin țară, în timp ce Bulgaria nu a reacționat - nu a modernizat și nu a extins portul de la Varna. Comisarul european pentru transport Adina Vălean a anunțat că și Comisia Europeană a propus deja o revizuire a principalelor coridoare transeuropene (așa-numita rețea TEN-T) și includerea în acestea a unui nou coridor - de la Marea Baltică, prin Marea Neagră până la Marea Egee, care să includă și Bulgaria. „Visul meu este și ca București, Sofia și Atena să aibă conexiuni de mare viteză”, a adăugat Vălean.

Securitatea energetică poate fi asigurată de la sud-est

În legătură cu eforturile UE de a reduce dependența de combustibil rusesc, harta energetică a Europei s-a schimbat extrem de rapid în ultimul an. Dintre declarațiile prim-miniștrilor în aceast sens, pare că cererile premierului grec Mitsotakis au fost cele mai puternice. „Am discutat despre importanța crucială a cooperării noastre în cadrul NATO, precum și despre dezvoltarea proiectului conductei de petrol între Bulgaria și Grecia”, a declarat prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis.

El a adăugat că Grecia are ambiția de a juca un rol central în conectivitatea energetică nu doar între cele două țări vecine, ci și de a garanta securitatea energetică a întregii Europe de Est (inclusiv transferul de carburanți în Moldova. „Terminalul plutitor de la Alexandroupolis va fi deschis în curând, dorim să transformăm întreaga regiune într-un hub de conectivitate și transport de energie verde”, a mai spus Mitsotakis, avertizând că acest lucru este legat de dezvoltarea rețelei de transport a energiei electrice în țările vecine.

Grecia s-a angajat, de asemenea, într-o strategie de dezvoltare a porturilor sale (Igoumenitsa și Salonic) pentru a deveni un hub de tranzit în Europa de Sud-Est. Deocamdată nu se va alătura concesionării portului Alexandroupolis, ci va încerca să-l dezvolte pe cont propriu, căutând oportunități de a exporta cereale ucrainene de acolo.

Nu avem cum să păzim intrarea în UE dacă nu suntem în Schengen

Așa cum era de așteptat, premierul român, care, spre deosebire de Bulgaria, are o politică mult mai agresivă față de blocajul privitor la Schengen, a ridicat acest subiect, care este unul dureros pentru țara sa. "În prezent, România îndeplinește toate cerințele tehnice, de mai bine de zece ani deja. Eforturile pe care le depune Bulgaria în ultima perioadă pentru a închide toate procesele deschise privind statul de drept au fost deja finalizate. Comisia recunoaște acest lucru și sperăm că în următoarea perioadă vom putea avea un dialog practic atât cu Comisia, cât și cu Parlamentul European, dar și între cele două țări implicate”, a mai spus Ion-Marcel Ciolacu.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, și-a exprimat speranța că până la sfârșitul anului se va lua o decizie pozitivă cu privire la aderarea Bulgariei și României la Schengen: „Ambele țări au făcut progrese semnificative în ceea ce privește presiunea migrației, dar au fost testate și lanțurile de aprovizionarea în Europa. De aceea, eu sper, chiar sunt convins, că până la sfârșitul anului vom putea lua o decizie pozitivă în privința Schengen și lucrăm cu toții activ pentru a realiza acest obiectiv." El a adăugat că va merge la Viena, chiar în după-amiaza zilei de luni, pentru a-l întâlni pe cancelarul austriac Karl Nehammer și ne „strânge pimnii” pentru o evoluție pozitivă. Potrivit lui Margaritis Schinas, acest lucru ar îmbunătăți controlul asupra frontierelor externe ale UE, precum și securitatea colectivă a Uniunii.

Interesul Greciei

Pentru prima dată, și premierul grec Mitsotakis și-a exprimat o poziție fermă conform căreia Grecia are un interes ca această problemă să fie rezolvată, pentru că aceasta afectează atât schimbul de mărfuri între cele două țări, dar are un rol important pentru turismul din țara sa. „Voi încerca să argumentez în fața omologilor mei care încă mai au îndoieli”, și-a exprimat disponibilitatea Mitsotakis.

Întrebați dacă Bulgaria și România discută deja despre acțiuni ulterioare în cazul unui posibil nou refuz privind aderarea la Schengen (inclusiv amenințările lui Ciolacu cu procese la Curtea de Justiție a UE sau solictarea de despăgubiri pentru profituri pierdute pentru business), ambii premieri au asigurat că lucrează în prezent pentru a obține o decizie pozitivă până la sfârșitul anului, dar dacă va fi nevoie, vor discuta ulterior despre cum să procedeze. (Traducerea- Rador)