Procurorul DIICOT Vasile Chifan a realizat un rechizitoriu de 900 de pagini privind modalităţile de constituire şi acţiune ale clanului.

După o anchetă care a durat doi ani, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi i-au trimis în judecată, la începutul săptămânii, pe cei 27 de membri ai clanului mafiot Corduneanu. Rechizitoriu de 70 de volume Dosarul în care sunt descrise mecanismele infracţionale, prin care fraţii Corduneanu au făcut avere, are peste 70 de volume, care totalizează 30.000 de pagini. Rechizitoriul Cordunenilor are 900 de file, fiind un record la nivel naţional.

Dosarul a fost instrumentat de procurorul DIICOT Vasile Chifan, cel care urmăreşte gruparea încă din anul 2000 şi care a strâns probele în toate dosarele pe care le-au avut fraţii Corduneanu de-a lungul timpului.

În cei doi ani de anchetă, procurorul Chifan a realizat un adevărat studiu de caz asupra modalităţii de constituire şi acţiune a grupării de criminalitate organizată.

Cercetarea a vizat urmărirea în timp a evoluţiei fiecăruia dintre membrii clanului, identificarea segmentelor infracţionale abordate de grupare, faptele comise, ramificaţiile grupării la nivel naţional şi internaţional şi legăturile acesteia cu alţi membri marcanţi ai lumii interlope.

Din nucleul de bază al grupării fac parte şase din cei doisprezece fraţi Corduneanu şi un văr de-al lor. Aceştia au racolat şi şiau format apoi "locotenenţi", cărora le-au trasat sarcini stricte, fiecare fiind specializat în comiterea unor anumite tipuri de infracţiuni.

Anchetă sub acoperire

Ancheta DIICOT s-a bazat şi pe activitatea a zeci de poliţişti şi ofiţeri sub acoperire, care au supravegheat cu atenţie activitatea clanului.

"Din declaraţiile martorilor cu identitate protejată a rezultat că, iniţial, fraţii Corduneanu au furat sau au comis tâlhării în străinătate fie individual, fie ajutându-se unul pe celălalt. Iniţierea şi constituirea grupului infracţional organizat a avut loc în cursul anului 2003, când componenţii eşalonului decizional s-au grupat în jurul liderului, inculpatul Bogdan Constantin, fost Corduneanu", se arată în rechizitoriu.

Principalele mijloace de probă pe care mizează procurorul în obţinerea condamnării Cordunenilor sunt interceptările convorbirilor telefonice ale grupării, declaraţiile martorilor cu identitate protejată, declaraţii ale victimelor clanului, înscrisurile fur nizate de diverse instituţii şi pe date furnizate de investigatori sub acoperire.

În prezent, doar 12 dintre membrii clanului mai sunt în arest, ceilalţi fiind cercetaţi în libertate. Dosarul va fi judecat de magistraţii Tribunalului Maramureş, după ce procurorii ieşeni au obţinut, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, strămutarea dosarului. Primul termen a fost stabilit pentru 27 iulie.

RECHIZITORIU

Metodele prin care clanul Cordunenilor aduna sume uriaşe

Clanul Cordunenilor şi-a câ ştigat de-a lungul anilor o tristă celebritate în Iaşi, membrii lui fiind implicaţi încă din anul 1992 în multiple scandaluri pe plan local: agresiuni în plină stradă, solicitarea de taxe de protecţie, şantaj şi ameninţări cu acte de violenţă. La jumătatea anilor ’90, Constantin Bogdan, cunoscut sub numele de Costel Corduneanu, a săvârşit o serie de infracţiuni cu violenţă în Polonia.

În octombrie 2004, opt dintre fraţii Corduneanu au fost arestaţi pentru trafic de droguri. Procesul a fost strămutat la Cluj, iar liderul Costel Cordunenu şi fratele lui, Vasile Călin, au fost achitaţi.

În ianuarie 2009, Cordunenii au fost implicaţi în bătaia din clubul Skin, iar în martie 2009 Vasile Călin s-a răfuit în clubul Hypnotic cu Cătălin Costea, exponentul grupării rivale Băcăuanu. Agentul de pază al clubului a fost împuşcat în ochi, iar alte nouă persoane au fost rănite.

Potrivit procurorilor, fraţii Corduneanu au întemeiat o reţea mafiotă transfrontalieră, aproape ermetică. Liderul grupării e Costel Corduneanu, iar eşalonul I era format din fraţii săi şi un văr. Aceştia îi coordonau pe cei aproximativ 20 de "locotonenţi" care aveau acces la diferiţi funcţionari publici.

Hoţiile, cele mai profitabile

Cordunenii au câştigat cei mai mulţi bani de pe urma reţelelor de hoţi care acţionau în 34 de ţări, între care România, Moldova, Italia, Spania, Irlanda, Austria, Germania. Potrivit procurorilor, până în 2009 au câştigat 1,65 milioane de euro de pe urma hoţiilor. Spre exemplu, din casele de schimb valutar din Elveţia furau câte 1.000-2.000 de euro pe zi. La început, fraţii Cordunenu au furat cot la cot cu hoţii, racolaţi de la vârsta de 7-8 ani.

O altă metodă era de a racola hoţi care furau pe cont propriu şi de a le cere jumătate din câştiguri sub formă de taxă de protecţie. "Coco", un hoţ care fura în Paris de la 12 ani, le-a povestit procurorilor cum a fost "falimentat" de Costel, care l-a pus să-i dea jumătate din câştig şi să fure împreună cu Alina Bogdan viitoarea soţie a lui Corduneanu.

Reţele de hoţi aveau şi sora şi fraţii lui Costel: Petronela Tiugă, Adrian, Gelu şi Vasile. Toate "bri găzile" erau supravegheate de Viorel Potorac, zis Ţocăilă.

În final, "Coco", "Tony Montana" şi "Prinţul Hoţilor" i-au plătit lui Costel Corduneanu sume considerabile pentru a-şi recâştiga libertatea, dar, în ciuda eforturilor, nu au putut scăpa de sub stăpânirea clanului.

Unei prostituate i-au răpit copilul O altă afacere bănoasă a Cordunenilor a fost traficul de carne vie. De acest segment se ocupau "locotenenţii" Marian Simon, Vasile Ursariu, Denis Şuşnea şi Ionuţ Biţă. Potrivit procurorilor, o tânără care a avut 150 de clienţi într-un an a mărturisit că Vasile Ursariu i-a furat copilul imediat după ce l-a născut, pentru a o obli ga să se prostitueze în continuare.

Şantaj şi taxe de protecţie

O altă sursă de venit erau taxele de protecţie. Spre exemplu, patronul unei săli de jocuri îi angajase cu carte de muncă pe "locotenenţii" Silviu Gâtlan şi Mihai Silviu Corduneanu şi-i plătea fără să facă nimic, sub formă de taxă de protecţie.

Procurorii susţin că, pentru a se asigura de succes, membrii clanului practicau o formă atipică de şantaj: era de ajuns doar să pomenească numele Corduneanu pentru a-i determina pe cei vizaţi să plătească.

"Trebuie să vii cu un «cadou » pentru deranjul creat şi pentru că te-ai dat în numele nostru, 1.000 de euro ar fi tocmai buni", era una dintre abordări. "Aşteaptă-te la o surpriză, ai să regreţi toată viaţa", era o altă replică, folosită în cazul în care întâmpinau vreo rezistenţă. Mafia imobiliară

Cu ajutorul "locotenenţilor" Marian Vasiliu, Gabriel Maleş, Ioan Ciubotariu şi Iulian Dănuţ Ilincariu, Cordunenii au reuşit să vândă, cu documente falsificate, apartamente şi terenuri pe care nu le deţineau.

Clanul Cordunenilor au obţi nut şi numeroase credite bancare pe baza unor acte false. Cordunenii au făcut afaceri prin in termediul a patru firme ale soacrelor şi naşilor lor şi prin opt firme care erau pe numele unor intermediari, care eliberau "săgeţilor" (persoane cu venituri modeste pe care le angajau fictiv) adeverinţe false de venit în baza cărora luau creditele. Banii obţinuţi au ajuns în special la Adrian şi Vasile Corduneanu. Prejudiciul creat se ridică la peste 6,9 milioane de lei.

Pentru "a albi" banii obţinuţi din infracţiuni, Cordunenii au investit în maşini de lux şi imobile. Procurorii au pus sub sechestru, în luna februarie, un număr de 28 de imobile aflate în proprietatea acestora.

Cum se spală banii Metodele acestora de a spăla banii erau de a utiliza numerar în tranzacţiile imobiliare în locul instrumentelor de decontare bancară; achiziţionarea unor terenuri sau clădiri la preţuri mici, urmată de vânzarea lor imediată, dar la preţuri mult mai mari; achiziţionarea unor imobile care se aflau într-o situaţie precară şi punerea lor la punct folosind sume ilicite, urmată de vânzarea la un preţ superior, ridicarea de imobile pentru folosinţa proprie pe care le treceau pe numele altor persoane şi construirea de imobile şi vânzarea lor succesivă pentru a li se pierde urma.

"Aşteaptă-te la o surpriză, ai să regreţi toată viaţa. (...) Oriunde m-aş băga, eu scot banii dacă mă bag.", METODELE DE ŞANTAJ ALE CORDUNENILOR, rechizitoriul DIICOT

CV

Cine este procurorul de caz

Procurorul Vasile Chifan şi-a început cariera în 1998, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău, judeţul Iaşi, iar în anul 2001 a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi. După patru ani, Chifan a fost transferat la structura centrală DIICOT, iar la sfârşitul anului 2006 a fost mutat la DIICOT Iaşi. În 2004, pe vremea când era la Iaşi, procurorul a instrumentat dosarul de şantaj în care erau cercetaţi Adrian Corduneanu şi vărul acestuia, Iulian Bogdan. Un an mai târziu, Vasile Chifan a instrumentat, la Bucureşti, dosarul Clanului Sportivilor.

În 2006, clanul format din 44 de persoane a fost trimis în judecată, rechizitoriul având de 500 de file. Nucleul Clanului Sportivilor era format dintr-un grup din galeria echipei Steaua, la care au aderat foşti boxeri, luptători sau rugbişti care s-au constituit în găşti de cartier.

Gruparea era specializată în comiterea de infracţiuni grave: şantaj, încasarea taxei de protecţie, tentative la omor, vătămări corporale comandate şi recuperări de datorii.

"Eu sunt doar un pion în această structură care se cheamă Statul Român. A fost doar o coincidenţă că m-am ocupat de dosarele Cordunenilor", a declarat procurorul Vasile Chifan.

CLANUL CORDUNENILOR

Un lider înconjurat de fraţi şi "locotenenţi"

Clanul Cordunenilor a fost condus, cu o mână de fier, de Constantin Bogdan, fost Corduneanu, care, la cei 41 de ani pe care îi are, este cel mai în vârstă dintre fraţi. Principalul rol al acestuia era de a media situaţiile conflictuale din interior şi de a impune numele grupării în exterior, în cercurile interlope.

Gruparea era structurată pe două paliere: decizional şi execuţional. Din palierul decizional făceau parte doar fraţii Corduneanu - Adrian Corduneanu, Vasile Călin, Gheorghe Rusu, Bogdan Tofan, Petronela Tiugă - şi vărul lor, Iulian Bogdan.

Cel de-al doilea palier era format din "locotenenţii" racolaţi de Corduneni, fiecare specializat pe un anumit tip de infracţiuni. Procurorii au identificat până acum 20 de persoane care activau pe acest palier. Toţi fraţii Corduneanu au renunţat, după ce-au intrat în vizorul poliţiei, la numele de familie, în speranţa că astfel vor trece neobservaţi.