Înainte de a decide dacă avem nevoie de icoane şi de ore de religie în şcoli, trebuie să ne învăţăm copiii să trăiască sănătos. Iniţiativa mai multor părinţi, susţinută de un parlamentar, a condus la apariţia unei legi prin care alimentele nocive pentru copii vor fi eliminate din şcoli.
Chipsuri, snacksuri, covrigei. Cu arome delicioase de pizza sau chilli. Biscuiţ i, napolitane, sticksuri cu vanilie, cacao şi creme de fructe. Hamburgeri, hot-dog, sandviciuri cu mezeluri. Musai cu ketch-up, muştar sau maioneză. Sandviciuri cu margarină, salam şi brânză topită, pline de conservanţ i şi stabilizatori. Iaurturi cu fructe, bomboane şi sucuri. Să nu uităm dulciurile şi sucurile, fiindcă nimic nu le place mai mult copiilor decât aceste „minibombe chimice“ cu efect întârziat. Iluzii „identic naturale“ - asta îşi cumpără copiii la şcoală, în fiecare zi, cu banii primiţi de la părinţi.
Copiii sunt clienţii perfecţi. Ei sunt uşor de atras, uşor de convins. În fiecare pauză, chioşcurile din şcoli absorb banii părinţilor, care plătesc, de fapt, pentru îmbolnăvirea copiilor.
Însă nu doar părinţii greşesc. Chiar dacă nu au bani de buzunar, cei mici îşi primesc porţia chimică din partea guvernului. Mulţi dintre furnizorii incluşi în programul „Cornul şi laptele“, altfel o iniţiativă lăudabilă, aduc în şcoli brânză topită, biscuiţi, prăjituri şi napolitane.
O anchetă publicată în februarie anul trecut de „Evenimentul zilei de duminică“ a relevat că directorii de şcoli nu pot stopa vânzarea de produse fast-food în şcoli, deoarece comercianţii au contracte de închiriere a spaţiilor pe termen lung. Pe de altă parte, elevii sunt mulţumiţi că au de unde să-şi cumpere de mâncare în pauze şi că nu sunt nevoiţi să iasă din curtea şcolii.
La Cluj-Napoca, peste aceste presiuni asupra sănătăţii şcolarilor s-a juxtapus o campanie de promovare a produselor de tip „junk food“, împotriva căreia s-au coalizat mai mulţi părinţi.
Cristina Iacob, reprezentantă a părinţilor care au iniţiat proiectul, spune că totul a început în octombrie 2006, când în şcoala în care învăţau copiii săi s-a anunţat că a doua zi McDonald’s va organiza o acţiune cu vânzare în şcoală, în pauza mare, sugerându- se copiilor să vină cu bani de acasă.
„Mi s-a părut strigător la cer să îndoctrinezi atâta amar de copii dintr-un foc, pe viaţă, aşa că am sunat la şcoală. Nu am găsit înţelegere, ba chiar mi s-a dat de înţeles că acţiunea de a doua zi nu poate fi stopată. Ea s-a şi întâmplat, însă nu în pauza mare, ci în timpul cursurilor, în sala de sport a şcolii, unde au fost convocaţi elevii mai multor clase“, povesteşte Cristina Iacob.
Acţiunea de vânzare a produselor de fast-food a fost asociată cu mai multe competiţii de baschet şi volei organizate de compania amintită în şcoli. În ianuarie 2007, biroul de presă al Ministerului Educaţiei, citat de HotNews, a pus situaţia pe seama autonomiei decizionale de care beneficiază şcolile la nivel local.
Cristina Iacob a depus o plângere la primărie şi s-a sfătuit cu părinţii reuniţi pe forumul site-ului parinticlujeni.ro. „Prima idee a fost să scriem un soi de scrisoare deschisă, o petiţie pe care să o adresăm instituţiilor publice care ar putea ajuta într-un fel sau altul să nu se mai întâmple aşa ceva“, explică reprezentanta părinţilor.
Petiţia devenită lege
„Afirmăm cu tărie că frecventarea unor localuri de fastfood împreună cu copiii este opţiunea fiecărui părinte în parte, în afara orelor de şcoală, dar prezenţa promoterilor în şcoli este inacceptabilă“, se arată în petiţie. Până acum, scrisoarea a adunat 650 de adeziuni, specifică Andreea Ignat, de la „Părinţi clujeni“.
Petiţionarii au bătut la uşile mai multor senatori şi deputaţi de Cluj, dar singurul care s-a oferit să sprijine iniţiativa lor a fost deputatul independent Mircia Giurgiu. „În scurt timp ne-am lămurit că există un vid legislativ care a permis şi a condus la acest tip de acţiuni. Fiindcă nimeni nu a luat iniţiativa în această direcţie până acum, am luat-o noi“, explică Cristina Iacob.
Într-o scrisoare adresată deputatului Mircia Giurgiu, reprezentanţii companiei au precizat că McDonald’s respectă în totalitate legislaţia şi normele de conduită în afaceri, iar acţiunile desfăşurate în şcoli nu fac referire la produsele sau promoţiile companiei. Totodată, McDonald’s îşi afirmă sprijinul pentru iniţiativa privind eliminarea din şcoli a alimentelor nocive.
Adoptată de Senat pe 11 septembrie 2007, legea pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar ar trebui să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputa- ţilor pe 7 aprilie, în prima zi de lucru după minivacanţa parlamentară impusă de Summitul NATO. Mircia Giurgiu este încrezător că legea va fi adoptată în plenul Camerei Deputaţilor: „Sper că nici un coleg deputat nu va fi împotriva unei alimentaţii sănătoase pentru copiii din România“.
Iniţiativa sa este susţinută de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca, Societatea de Nutriţ ie din România, Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii şi Societatea Română de Psihologie a Sănătăţii. „Ca deputat independent, mă bucur că am reuşit să trec primul proiect de lege pe care l-am iniţiat singur“, spune parlamentarul, care nu uită să menţioneze ajutorul oferit de părinţii clujeni, de nutriţionistul Nicolae Hâncu şi de presă.
Citiţi aici legea pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar. Copiii mănâncă la întâmplare
Scopul legii este interzicerea comercializării şi promovării în incinta şcolilor a oricăror produse care dăunează dezvoltării copiilor şi sănătăţii lor. În expunerea de motive a acestei legi se arată că prin consumarea frecventă a produselor de tip fastfood şi junk food apar tulburări de nutriţie şi nu se asigură necesarul minim zilnic de nutrienţi conform recomandărilor Organizaţ iei Mondiale a Sănătăţii.
Totodată, iniţiatorul observă că nu există nicio reglementare privind alimentaţia copilului şi adolescentului în şcoli. „Obiceiurile alimentare şi cele legate de activitatea fizică a unui individ îşi au originea în copilărie, însă se stabilizează şi permanentizează în special pe parcursul adolescenţei. Acest lucru este influenţat de factori psihologici caracteristici vârstei adolescenţei şi a celor sociali, precum şcoala şi relaţiile interpersonale cu colegii de aceeaşi vârstă. Astfel, şcoala are un rol esenţial în formarea unor comportamente alimentare sănătoase“, se mai scrie în expunerea de motive.
Fără bani de buzunar!
Potrivit experţilor consultaţi de deputatul Mircia Giurgiu, minorilor nu trebuie să li se dea dreptul de liber arbitru în privinţa alegerii alimentelor. „Între un aliment sănătos, mai puţin săţios, şi un produs fastfood, foarte gustos şi hipermediatizat prin reclamele la televiziune, copiii vor alege întotdeauna varianta a doua“, se arată în document.
Potrivit unui chestionar privind obiceiurile alimentare ale copiilor din Franţa, Italia, Turcia şi România, citat de publicaţia „Clujeanul“, un sfert dintre copiii din România iau masa la întâmplare, fără a respecta ore fixe.
Un studiu efectuat recent de OMS relevă că numai 30% dintre băieţi şi 37% dintre fetele cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani mănâncă fructe zilnic.
Statisticile arată că 40% dintre copiii din România sunt supraponderali. Anul trecut, ţara noastră a raportat o creştere de 8% a obezităţii infantile.
Obezitatea infantilă este mult mai periculoasă decât cea a adultului, consideră Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti. „În general, la vârste mai mari obezitatea degenerează în maladii cardiovasculare, hipertensiune, diabet de tip II, boli neurodegenerative, cancere. De asemenea, se observă apariţia sindromului ADHD (tulburări de concentrare), a stărillor anxioase, neatingerea densităţii osoase, pentru că alimentele nocive interferează cu absorbţia calciului, scăderea imunităţii copiilor, apariţia bolilor dermatologice şi a alergiilor“, explică cercetătorul.
Interzicerea produselor de tip fast-food îi va obliga pe comercianţii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile şcolare să îşi schimbe oferta. Mencinicopschi consideră că aceştia au suficiente soluţii pentru a-şi reprofila oferta. Ei pot înlocui produsele nesănătoase cu alimente sigure din punct de vedere nutritiv: iaurturi (fără adaos de zahăr), fructe ce se pot mânca uşor, produse din cereale, apă plată, ceaiuri, produse simple din făină integrală.
„Părinţii pot da copiilor un sandvici preparat în casă, care să conţină o legumă (ardei, salată, castravete), apă plată, fructe - un măr, o pară sau o banană“.
La rândul său, Eduard Adamescu, medic specialist în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, crede că pachetul de acasă constituie o alternativă bună: „Un sandvici, nişte fructe, un iaurt sunt mai bune decât covrigeii sau chipsurile de la magazinele din colţul străzii ori din chioşcurile de la şcoală. Sandviciul poate să fie cu unt şi cu brânză sau cu carne. Trebuie evitate margarina, în primul rând, brânza topită şi mezelurile care conţin foarte multă grăsime“.
Gheorghe Mencinicopschi spune că obezitatea infantilă nu poate fi combătută doar prin supravegherea regimului alimentar. Părinţii trebuie să se implice mai mult în creşterea sănătoasă a copiilor şi să le dea un model pozitiv.
„Părinţii trebuie să aibă grijă de copiii lor, nu să le dea bani de buzunar. Copiii trebuie educaţi în spiritul unui stil de viaţă activ. Dieta sănătoasă nu e suficientă dacă nu se combate şi sedentarismul. Copiii sunt ocupaţi cu televizorul, cu computerul, merg numai cu maşina, nu fac efort. Ei trebuie încurajaţi să facă mişcare. Părinţii spun că n-au timp. Dar trebuie să ne facem timp să preparăm mâncare în casă, un exemplu bun pentru copii, să-i scoatem la plimbare, să-i încurajam să fie activi şi să iubească natura“.
„LISTA NEAGRĂ“
Ministerul Sănătăţii va stabili alimentele care nu vor fi vândute în şcoli
> Legea pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar vizează alimentele „cu un aport substanţial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii, ca grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari - în detrimentul compuşilor cu efect benefic, cum ar fi fibre, vitamine, minerale“.
> În termen de 60 de zile de la intrarea legii în vigoare, Ministerul Sănătăţii va emite un ordin cuprinzând lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, care va fi actualizată anual, conform recomandărilor specialiştilor în nutriţie.
> Legea interzice prepararea, comercializarea şi distribuirea în incinta unităţilor de învăţământ a alimentelor interzise de Ministerul Sănătăţii. În plus, meniurile servite în cantinele sau locurile asimilate cu cantinele din unităţile de învăţământ vor fi avizate de specialiştii în nutriţie acceptaţi de Ministerul Sănătăţii Publice.
> Comercializarea produselor de pe „lista neagră“ în unităţile şcolare va fi pedepsită cu amendă între 1.000 şi 5.000 de lei.
ASALTAŢI DE RECLAME
Apel internaţional: lăsaţi copiii în pace! INTERDICŢII. Două grupuri internaţionale de lobby propun cinci măsuri pentru limitarea drastică a promovării alimentelor periculoase pentru sănătatea copiilor.
Întrucât măsurile luate de unele companii s-au dovedit inadecvate atunci când copiii au fost ţintiţi cu reclame prin internet, telefoane mobile şi televiziune, International Obesity Taskforce (IOTF) şi Consumers International (CI) au elaborat un plan comun, denumit „International Code on Marketing of Food and Non-Alcoholic Beverages to Children“ („Codul internaţional de promovare a alimentelor şi băuturilor nealcoolice pentru copii“).
În aprilie, IOTF şi IC vor prezenta Codul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care în următoarele 12 luni va elabora un set propriu de recomandă ri cu privire la marketingul adresat copiilor. Până la finalizarea proiectului, cele două grupuri de lobby vor încerca să convingă guvernele membre ale OMS pentru a adopta recomandările lor.
În urma prelucrării datelor din 79 de ţări, experţii OMS şi IOTF estimează că 177 de milioane de copii sub 18 ani din întreaga lume sunt supraponderali sau obezi şi riscă să dezvolte diferite boli. Dintre aceş- tia, 22 de milioane de copii au mai puţin de 5 ani.
RECOMANDĂRI
Codul universal antiobezitate
> Propunerile elaborate de International Obesity Taskforce şi Consumers International vizează alimentele hipercalorice, sărace în elemente nutritive şi bogate în grăsimi, zahăr şi sare. Acestea sunt:
> interzicerea difuzării reclamelor TV la alimentele nocive între orele 6.00 şi 21.00.
> eliminarea promovării acestor produse pe noile medii de comunicare - internet, reţele sociale virtuale şi SMS.
> eliminarea cadourilor gratuite, a jucăriilor şi a altor elemente colecţionabile menite să-i atragă pe copii spre alimentele nocive.
> interzicerea asocierii vedetelor, a desenelor şi a unor competiţ ii cu produsele „junk food“.
Recomandările noastre
