Un fost securist şi un colonel ziarist contestă pensiile recalculate şi se războiesc cu statul în încercarea de a-şi recăpăta veniturile de anul trecut.
Ilie Merce, colonel (r) de securitate şi fost deputat în Parlamentul României vreme de două mandate, a dat Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti în judecată deoarece i-a fost micşorată renta de parlamentar. Securistul, vopsit în politician sub sigla PRM, este nemulţumit că a primit un venit diminuat, recalculat în baza principiului contributivităţii, pentru perioada cât a fost demnitar al statului. Când a ieşit din sistem, prin decizia din martie 2009, i s-a calculat o pensie de parlamentar în valoare de 4.210 lei pentru şapte ani de muncă. Supărarea lui Merce După recalculare, Merce a rămas cu un venit de 740 de lei, sumă trecută ca venit pe luna septembrie 2010. Valoarea este temporară, având în vedere că o hotărâre a Înaltei Curţi a stabilit că aceste decizii de pensionare trebuie revizuite, la calculul final al pensiei adunându-se veniturile realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale. Apel la CEDO Potrivit vechii legi, parlamentarii cu două mandate beneficiau de o pensie de 60% din venitul brut, realizat în ultima lună de activitate. Aceasta nu este singura sursă de finanţare a colonelului Merce. Potrivit ultimei declaraţii de avere din 2008, el încasa o pensie militară anuală de 31.454 de lei. Motivele invocate în faţa instanţei pentru a rămâne cu 4.210 de lei sunt dintre cele mai nobile: o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi una a Instanţei Supreme, în care se arată că drepturile câştigate în materie de pensii nu pot fi înlăturate printr-o lege ulterioară. În schimb, "deciziile Curţii Constituţionale rămân pur politice, neavând nicio legătură cu fundamentarea juridică astfel cum a fost dată de ÎCCJ, CSM şi normele dreptului comunitar". Fost securist, actual pensionar onorabil Ilie Merce a lucrat, din 1981, la Direcţia I, sectorul artă-cultură a Departamentului Securităţii Statului (DSS). În anii 1985- 1986, conduce compartimenul "Eterul", destinat să combată posturile de radio străine care emiteau în limba română. A activat în SRI până în 1996, când a fost trecut în rezervă, fiind acuzat că furniza informaţii PRM. Primeşte imediat funcţia de vicepreşedinte, fiind ales în Parlament de două ori. Colonelul ziarist Pricină Un alt personaj ce acuză de la televizor dictatura din ţară este colonelul (r) Valeriu Pricină. Rezervistul a dat în judecată Ministerului Apărării Naţionale (MapN) pe motiv că, în urma recalculării, i-a fost micşorat venitul. Fostul militar jurnalist de la "De strajă patriei" şi, post-revoluţie, redactor şef al emisiunii "Pro Patria", se războieşte cu propria patrie după ce a rămas cu o pensie de 1.793 de lei. Până în decembrie 2010, primea 3.624 de lei. Primul termen de judecată în acest dosar este stabilit pentru luna martie, anul viitor. Revizuirea aduce creşteri Pricină, care este şi vicepreşedinte al Sindicatului cadrelor militare disponibilizate (SCMDRR), va primi pensia mic şorată până la sfârşitul anului. De la 1 ianuarie 2012 vor intra în vigoare noile pensii, "revizuite" în urma unei hotărâri judecătoreşti a Înaltei Curţi. De la anul, Pricină va încasa puţin peste 3.000 de lei net. În acelaşi dosar, fostul colonel este coleg cu Mircea Dogaru, preşedintele SCMDRR. Acesta a rămas cu o pensie recalculată de 1.407 lei din 3.257 de lei, cât câştiga în noiembrie 2010. Din ianuarie anul viitor va primi aproximativ 2.500 de lei net. 4.200 de lei pensie a primit până anul trecut colonelul (r) de securitate Ilie Merce pentru şapte ani de "muncă" în Parlament AŞTEPTĂRI Ce vrea colonelul - ziarist de la stat Pricină cere să i se restabilească veniturile din decembrie 2010, plata diferenţei până la o nouă decizie şi plata unei dobânzi. Motivele pentru care a dat în judecată statul sunt dintre cele mai alese.
"Cadrele militare sunt singura categorie profesională care are statuată obligaţia de a se jertfi pentru apărarea integrităţii României", se arată în actele de la dosar.
Colonelul a absolvit filologia în 1972 şi în acelaşi an se angajează ca jurnalist militar la Televiziunea Română. După 1989 este numit şef al Grupului Audiovizual al Armatei, director pentru mass-media în cadrul Trustului de Presă al Armatei. Citiţi şi:
Ne puteți urmări și pe Google News
- EXCLUSIV: Pensionarii de lux se războiesc cu statul
Recomandările noastre
