La sfârșitul celui mai călduros an din istoria observațiilor meteorologice și după patru ani de negocieri de multe ori sterile care au adus în opoziție interesele țărilor bogate față de cele ale țărilor în curs de dezvoltare și statele insulare aflate în prima linie a pericolului reprezentat de creșterea nivelului oceanului planetar față de tigrii economici ai planetei, Laurent Fabius le-a solicitat reprezentanților de la Paris ai celor 195 de state participante la Conferința privind schimbările climatice (COP21) să susțină acest acord.

Ministrul francez de Externe şi totodată preşedintele COP21 a precizat, vizibil emoţionat, că acest acord stabileşte ca obiectiv limitarea încălzirii globale a planetei, la sfârşitul acestui secol, "sub (un nivel) de 2°C" faţă de cel din perioada preindustrială – iar în măsura în care este posibil la un nivel de 1,5 grade Celsius, scrie mediafax.ro. "Responsabilitatea pe care o avem în fața istoriei este uriașă", a declarat înaltul oficial francez în fața adunării reprezentanților celor 195 de state.

Negociatorii, cu tot cu eventualele obiecții pe care ar putea să le ridice în ultima clipă, se reîntâlnesc în cursul după-amiezii pentru a aproba acest acord, un document care trebuie să devină fundamentul eforturilor globale pentru a stoparea încălzirii globale cu efectele ei dezastruoase.

Fabius, care prezenta alături de şeful statului francez François Hollande şi de secretarul general al ONU Ban Ki-moon acest text, la care s-a ajuns după o ultimă serie de negocieri în noaptea de vineri spre sâmbătă, a apreciat că documentul va marca o "cotitură istorică", în cazul în care va fi adoptat.

Negociatorul șef din partea Chinei, Gao Feng, a subliniat la rândul său faptul că "azi există speranță" pentru un acord final, în timp ce ministrul de externe din Insulele Marshall, Tony De Brum, a declarat pentru Reuters: ”Cred că ne-am făcut treaba aici”.

În cazul în care va fi adoptat, documentul va intra în vigoare în 2020. Preşedintele COP21 a precizat că decizia anexată proiectului acordului stabileşte la 100 de miliarde de dolari valoarea "plafonului" ajutoarelor în domeniul mediului care urmează să fie acordate ţărilor în curs de dezvoltare pentru perioada de după intrarea documentului în vigoare, în 2020, şi că aceasta prevede de asemenea ca un nou obiectiv exact – în cigre – să fie definit cel mai târziu până în 2025.