Curtea Constituţională (CC) arată în motivarea deciziei prin care a constat că prevederi din Lega Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) sunt neconstituţionale că Executivul nu poate emite OUG, în 45 de zile, pentru a pune legea în acord cu Constituţia, ci poate doar iniţia un proiect de lege.
"Ca atare, pe o perioadă de 45 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei decizii, Guvernul nu poate adopta o ordonanţă de urgenţă pentru a pune de acord prevederile Legii nr.144/2007 constatate ca fiind neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, dar poate iniţia un proiect de lege în acord cu cele stabilite prin prezenta decizie", se arată în decizie. Unul dintre articolele declarate neconstituţionale se referă la obligaţia prevăzută de lege de a se publica declaraţiile de avere şi de interese pe paginile de internet ale diverselor instituţii precum şi pe site-ul ANI. Iată câteva dintre motivaţiile Curţii şi documentul CC: 1. Curtea constată că organele care exercită activităţile de cercetare şi verificare a averilor, referindu-se astfel la inspectorii de integritate, nu sunt instanţe judecătoreşti şi nu se supun normelor de organizare şi funcţionare prevăzute în Capitolul VI - "Autoritatea judecătorească" din Titlul III – „Autorităţile publice” al Constituţiei, întrucât funcţia de inspector de integritate este funcţie publică cu statut special, în conformitate cu prevederile art.17 alin.(2) din Legea nr.144/2007. 2. De asemenea, Curtea constată că atribuţia inspectorului de integritate de a solicita confiscarea averii încalcă şi prevederile art.44 alin.(8) şi (9) din Constituţie, potrivit cărora „averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”, iar „bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.” 3. Curtea constată că obligaţia prevăzută de lege de a se publica declaraţiile de avere şi de interese pe paginile de internet ale entităţilor unde persoanele care, în conformitate cu prevederile legale, au obligaţia de a le depune, precum şi transmiterea acestora către Agenţie în vederea publicării pe pagina de internet a acesteia nesocotesc dreptul la respectul şi ocrotirea vieţii private, consacrat prin art.26 din Legea fundamentală, precum şi prin art.8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin expunerea nejustificată în mod obiectiv şi raţional, pe pagina de internet, a datelor referitoare la averea şi interesele persoanelor ce au, potrivit legii, obligaţia de a depune declaraţii de avere şi de interese. 4.Pe de altă parte, Curtea observă că în procesul de adoptare a formei actuale a Legii nr.144/2007 au existat situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare normelor de tehnică legislativă, prevăzute în Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.777 din 25 august 2004.
Astfel, după ce Legea nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.359 din 25 mai 2007, la nici o săptămână, aceasta a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.375 din 1 iunie 2007, prin care au fost modificate şi completate 19 articole din Legea nr.144/2007, iar 3 alineate ale art.39, art.43 şi art.53 au fost abrogate.
Prin conţinutul ei, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate a afectat drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prevăzute de Constituţie.
5. Curtea susţine că în procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în două sau mai multe acte normative, iar în cazul existenţei unor paralelisme, acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice.
Or, Curtea observă că în domeniul activităţii de control al averii dobândite în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii anumitor funcţii publice şi a verificării conflictelor de interese, există reglementări paralele, şi anume, pe de-o parte, Legea nr.115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, iar, pe de altă parte, Legea nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, potrivit căreia activitatea de verificare privind averea dobândită în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcţiilor ori demnităţilor publice, după caz, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor se efectuează de către Agenţia Naţională de Integritate.
Recomandările noastre
