Nu aştepta de la medici să te vindece când eşti în ultimul stadiu. Nu exagera cu stresul, fă mişcare şi selectează-ţi cu atenţie hrana.
Românii îşi ies uşor din fire, le place să se certe pe stradă, în autobuz sau în trafic. Vorbesc vulgar, fumează mult, râd de cei care fac sport, iar când merg la cumpărături pun în coş produse multe, ieftine, cât mai colorate şi cu multe E-uri. Controalele anuale la medic nu sunt o responsabilitate individuală, aşa că mulţi ajung la doctor doar dacă îi trimite firma sau dacă îi doare ceva. De obicei, prea târziu. Nici când sunt invitaţi cu scrisori personalizate, cum a fost programul de evaluare a stării de sănătate, nu se înghesuie la uşa doctorilor.
Despre cum ar putea fi îndreptate aceste mentalităţi şi comportamente, ne explică medicii şi psihologii.
Exprimă-ţi furia controlat Unii psihologi pun comportamentul „agresiv“ al românilor pe seama spiritului latin, alţii spun că ţine de lipsa de educaţie şi îndeamnă la o atitudine mai rezervată. „Nu este rău să-ţi exprimi furia în public, dar contează modul în care o faci. Dacă te răcoreşti, fără să depăşeşti limitele bunului-simţ, fără să foloseşti violenţa, poate că este mai bine decât să taci. Ţine de spiritul latin, la fel ca şi vorbitul tare pe stradă“, spune psihologul Cristiana Leviţchi, de la Spitalul „Gomoiu“, din Bucureşti. O reacţie mai potrivită, atunci când oamenii se află în public, ar fi stăpânirea de sine, este de părere psihologul Matei Georgescu, conferenţiar doctor la Facultatea „Spiru Haret“. „Câteodată este bine să te pui în locul celorlalţi şi să te gândeşti că probabil sunt la fel de stresaţi, că au aceleaşi probleme, aceleaşi greutăţi. Calmul este mai bun decât furia“, este de părere psihologul. Învaţă să citeşti etichetele alimentelor Lipsa de interes faţă de mişcare ori faţă de o alimentaţie sănătoasă vine tot din lipsa de educaţie, dar are o foarte mare legătură şi cu nivelul de trai al majorităţii românilor. „Suntem încă într-o perioadă de tranziţie. Trecem prin ce au trecut şi ceilalţi europeni mai dezvoltaţi, înaintea noastră“, crede psihologul Cristiana Leviţchi. Specialistul spune că este vorba despre tentaţii, curiozitate, dar şi lipsă de informaţii. „Ca să începeţi să cunoaşteţi ce mâncaţi, învăţaţi să citiţi etichetele“, sugerează psihologul Cristiana Leviţchi. Aceasta avertizează în privinţa dependenţelor care se pot crea faţă de anumite produse. Atenţie la chipsuri, ciocolată, suc! „Una este să mănânci, de poftă, o pungă de chipsuri pe lună, alta este să mănânci în fiecare zi, în faţa televizorului“, subliniază psihologul. Stresul afectează obiceiurile alimentare Psihologul Matei Georgescu este de părere că aceste comportamente ar putea fi schimbate, dacă oamenii ar deveni conştienţi de impactul pe care alimentaţia îl poate avea asupra sănătăţii lor fizice şi psihice. „Dacă mâncaţi prost, o să vă simţiţi prost. Este important să vă respectaţi corpul“, sugerează acesta. Specialistul crede că multe dintre obiceiurile alimentare proaste pot fi puse pe seama stresului. „Violenţa din spirit se răsfrânge asupra corpului. Când sunt frustraţi, supăraţi, unii oameni se răzbună pe propriul organism, se autopedepsesc şi mănâncă. Intervine reflexul de a muşca, fără a mai ţine cont când intervine senzaţia de saţietate“, explică psihologul, adăugând că un pas foarte important pentru rezolvarea acestei probleme este în primul rând conştientizarea ei. O oră de mişcare face cât o doză de Prozac
Cât despre mişcare, psihologilor le place să spună că „o oră de mişcare face cât o doză de Prozac“. Sportul vă ajută să vă menţineţi greutatea, tinereţea, dar şi să combateţi furia, stresul. „Decât să râdeţi de alţii pentru că fac mişcare, mai bine îi însoţiţi. Când faceţi sport se declanşează o substanţă numită acetilcolină, responsabilă cu buna dispoziţie“, încurajează psihologul Matei Georgescu. Un alt comportament care ar trebui încurajat printre români e cel care ţine de efectuarea controalelor medicale anuale.
„În primul rând voi înşivă sunteţi responsabili de sănătatea voastră şi abia apoi medicii. Mai bine vă depistaţi afecţiunile din timp decât atunci când este prea târziu“, sugerează psihologul Matei Georgescu. DEZINTERES 50% din români „au chiulit“ la analize În primele şase luni de aplicare a programului naţional de evaluare a stării de sănătate, au mers la medic mai puţin de jumătate dintre cei care ar fi trebuit să se prezinte, cu puţin peste 5 milioane de români din cei peste 11 milioane născuţi între iunie şi decembrie. Locuitorii din judeţele Arad, Harghita şi Vâlcea au fost cei mai sârguincioşi, în timp ce în Bucureşti, Călăraşi şi Giurgiu s-a înregistrat cea mai mică participare.
Recomandările noastre
