Contre politice în Grecia după excluderea din cursa electorală a partidului de extremă dreaptă a lui Ilias Kasidiaris

Alegeri 2024. Sursa foto: Arhiva EVZ

Decizia de marţi a Curţii Supreme din Grecia de a interzice participarea la alegeri a Partidului Naţional Grecii, de extremă dreaptă condus de Ilias Kasidiaris, dar de a lăsa în cursa electorală un alt partid de extremă dreaptă, EAN (nou-înfiinţat ca posibil continuator al Partidului Grecii) generează contre politice în Grecia.

(Ilias Kasidiaris este fost parlamentar al formaţiunii neonaziste Zorii de Aur şi se află în prezent în închisoare după ce toată conducerea partidului a fost condamnată pentru acte de violenţă care au culminat cu uciderea rapperului antifascist Pavlos Fyssas şi care au dus la scoaterea partidului în afara legii ca fiind organizaţie criminală n.trad.).

Partidul de guvernământ Noua Democraţie şi partidul de opoziţie PASOK (socialist) încearcă să exploateze electoral excluderea lui Kasidiaris, scoţând în evidenţă iniţiativele pe care le-au promovat pentru reuşita acestui demers în justiţie şi arătând cu degetul spre poziţia neutră a SYRIZA (stânga radicală - principalul partid de opoziţie) şi a lui Yannis Varoufakis (liderul partidului populist MeRa25 - Frontul Nesupunerii Europene Realiste), care sunt acuzaţi că încearcă să pescuiască voturi în apele tulburi ale extremei drepte. 

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis l-a acuzat pe Alexis Tsipras, liderul SYRIZA, că nu a îndrăznit să depună un memoriu la Curtea Supremă împotriva formațiunii lui Kasidiaris. Mitsotakis a subliniat că, prin atitudinea lor, atât Tsipras, cât și Varoufakis fac ochi dulci alegătorilor de extremă dreapta. Replica lui Tsipras a fost că Mitsotakis este cuprins de panică. În plus, Tsipras a acuzat guvernarea actuală că i-a permis lui Kasidiaris să-şi facă campanie din închisoare.

Scandal uriaș pe scena politică din Grecia

Liderul PASOK, Nikos Androulakis, a criticat, la rândul său, partidul de guvernământ pentru că în acţiunea intentată la Curtea Supremă împotriva partidului lui Kasidiaris, nu a inclus şi interzicerea formaţiunii EAN, conduse de Anastasios Kanellopoulos (fost procuror la Curtea Supremă, Kanellopoulos preluase la începutul lunii aprilie conducerea partidului lui Ilias Kasidiaris, dar şi-a înfiinţat şi propriul partid, EAN).

Decizia Curții Supreme creează date noi pe scena politică din Grecia întrucât întrebarea la care conducerile principalelor partide și analiștii politici încearcă să răspundă este unde vor merge voturile lui Kasidiaris. Vor duce aceste alegeri la un parlament format din șapte partide sau se va acumula un procent mare de voturi de la partidele care vor rămâne în afara Parlamentului, cu tot ce implică acest lucru pentru procentul necesar obţinerii majorităţii absolute? 

Neparticiparea partidului lui Kasidiaris la alegerile parlamentare din 21 mai are un efect important întrucât în sondaje formaţiunea apărea ca depăşind pragul de 3%, necesar pentru intrarea în parlament. Potrivit estimărilor analiştilor, cea mai mare parte din aceste voturi vor merge spre partidul naţionalist Soluţia Greacă, condus de fostul europarlamentar al Noii Democraţii Kyriakos Velopoulos. Întrebarea este dacă decizia Curții Supreme îi va determina pe mulţi dintre adepţii lui Kasidiaris să voteze cu EAN, dându-i acestuia forţa de a intra în Parlament. Potrivit unui sondaj, "cadoul" pe care Kasidiaris i l-ar face partidului lui Kanellopoulos ar fi de circa un punct procentual. De notat că avocatul lui Kasidiaris a declarat după decizia Curții Supreme că acesta nu intenționează să facă o declarație de susținere a unui alt partid, în vederea alegerilor.

Un lucru logic, de altfel, pentru că dacă şi-ar arăta susţinerea pentru EAN, i-ar putea bloca drumul la următoarea rundă de alegeri, care ar putea fi necesară în cazul imposibilităţii formării unei majorităţi parlamentare. Pe baza sondajelor de opinie, se estimează că, dacă nu vor exista surprize, procentul de voturi acordate partidelor care vor rămâne în afara parlamentului va ajunge sau chiar depăși 10%, ceea ce ar însemna că pentru obţinerea majorităţii, partidul situat pe prima poziţie ar trebui să obţină în alegeri cel puţin 38%. 

sursa: RADOR / tovima.gr