Planuri multe, realizări concrete aproape inexistente. Așa se rezumă situația în care se află România în 2015. Cuiul lui Pepelea rămâne infrastructura rutieră unde nu s-a făcut nimic în ultimii trei ani.

 Mai țineți minte cum promitea Dan Șova, marele ministru al „proiectelor naționale” faraonice, că se mută cu cortul pe șantier până când este finalizată autostrada Ploiești – Brașov? Vorbe goale și propagandă electorală ieftină, așa cum au fost toate promisiunile liderilor USL, în 2012, când au preluat puterea guvernamentală în România.

În trei ani de guvernare USL - PSD s-au făcut autostrăzi numai pe hârtie, în planurile miniștrilor care s-au jucat de-a dezvoltarea la ministerul de resort. Concret, pe teren, în trei ani de zile nu s-a întâmplat nimic nou, România fiind în continuare în Evul Mediu din punct de vedere al infrastructurii.

Așa ne-a prins anul 2015, cu o situație foarte gravă pentru o țară europeană. Capitala României nu este conectată la rețeaua europeană de autostrăzi și nu avem un orizont de timp în care acest lucru se va întâmpla. Lipsa unei legături rutiere directe, pe autostradă, cu Europa este principalul frânar al dezvoltării economice. Dincolo de orice exerciții de imagine pe care le fac politicienii în fața investitorilor mari, pe care vrem să-i atragem în România, se află o realitate simplă ca „Bună ziua!”. În acest moment, marile industrii capabile să deschidă afaceri care pot genera zeci de mii de locuri de muncă într-o singură localitate, își aduc materia primă cu transportul cargo rutier și livrează produsele finite în special pe șosea. O țară incapabilă să ofere infrastructură rutieră de anul 2015 este într-o poziție defavorabilă în lista cu „locuri de investit” pe care o întocmesc companiile multinaționale interesate să se extindă în zone noi.

Dincolo de calculele companiilor care ar putea să fie atrase în România, sunt interesele firmelor mari sau mici, care deja funcționează în această țară și sunt frânate în afaceri de infrastructura rutieră jalnică. Protestul sindicatelor de la Dacia ar trebui să fie luat foarte în serios, pentru că este un semnal de alarmă puternic. Dacia știe foarte bine cât de mult este îngreunată dezvoltarea economică pentru că cei care guvernează nu sunt capabili să ofere măcar o posibilitate de a transporta produsele către Europa, peste Carpați, în condiții cât de cât normale. Camioanele cu mașini noi petrec ore în șir în cozile interminabile de pe Valea Oltului. Degeaba s-a construit autostradă între Sibiu și Deva, dacă încă nu avem măcar o trecere cât de cât civilizată peste Carpați.

Absurd este că nici măcar orașele situate pe traseul autostrăzii, între Deva și Sibiu nu pot beneficia de investiții majore, pentru că nici autostrada aceasta nu e legată de Europa. De la Deva până la Nădlac, transportul de marfă merge parțial pe aceleași rute și în aceleași condiții în care se circula acum 30 de ani, pe vremea când România comunistă nu trebuia să aibă nicio legătură cu Europa civilizată. Problema infrastructurii rutiere e agravată de lipsa alternativei pe calea ferată. Prăbușirea infrastructurii CFR a îngropat și mai mult șansele dezvoltării economice a României. Pe calea ferată mărfurile traversează România cu viteze în fața cărora ar râde cu lacrimi și mecanicii locomotivelor cu aburi care se construiau la Reșița acum 100 de ani.

Realitatea pe care politicienii aflați la guvernare nu o vor spune niciodată, pentru a nu-și expune incompetența, este că România nu se va putea dezvolta economic normal cât timp nu rezolvă problema primară a rețelei de transport de mărfuri, în principal problema transportului rutier cargo. Acesta e scheletul pe care se poate dezvolta un organism puternic. Desigur, în rapoarte, statistici și tot felul de documente oficiale cifrele pot fi aranjate în așa fel încât să inducă publicului senzația unei bune guvernări. E o metodă folosită cu mult succes în perioada comunismului. România creștea uluitor în toate planurile cincinale, dar alimentarele erau goale și orașe întregi stăteau pe întuneric pentru că regimul nu își mai permitea energia electrică iluminării lor.

Așa este și acum. România pare excelent guvernată în statistici și pe hârtie. Când mergi „pe teren” constați însă că nu s-a făcut niciun pas în cea mai gravă problemă a țării.

Și mai este ceva, simbolic, dar foarte important. Ne prinde aniversarea unui secol de la Marea Unire în care nu am fost capabili să legăm între ele, în condiții normale, capitalele regionale.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.

Pagina de autor a jurnalistului Mălin Bot, de pe evz.ro

.

Blog: ”Libertatea cuvântului ne aparţine nouă şi nimic nu poate să o îngrădească, dacă noi nu vrem asta”

Facebook: pagina publică

Humanitas: pagina de autor

Video: pagina de Youtube

Google+: pagina personală

Citiţi mai multe:

• ROMÂNIA, aşa cum nu o vezi la TV. O japcă de un miliard de euro a Guvernului Ponta
• România, aşa cum nu o vezi la TV: aria dezbinării şi studenţii basarabeni de la metrou
• Cum ne fură mafioţii mână în mână cu politicienii
• Lacrimi de crocodil pentru infractori, vărsate din mentalitate de delincvent
• Statuia lui Mazăre și sarea de baie de la magazinul de etnobotanice
• România, aşa cum nu o vezi niciodată la TV: Balamucul prin care treci fără să-ţi dai seama
• România, așa cum nu o vezi niciodată la televizor: cele două țări de la colțul străzii
• România, așa cum nu o vezi la televizor: cum se fură la spălătorie și de ce e hoția sport național

Participă, alături de cititorii din comunitatea evz.ro, la dezbatere.

Primul SITE DE ȘTIRI din România în care TU esti PARTENER egal cu JURNALIȘTII

Jurnaliştii şi cititorii, parteneri egali

Vezi mai jos opiniile cititorilor despre acest editorial și comentariile pe tema propusă dezbaterii și SPUNE ȘI TU ce părere ai!