Ce-i face pe unii dependenţi de alcool, pe unii înalţi sau pe alţii criminali? După ce au descoperit ADN-ul, cercetătorii au mers mai departe şi au identificat constelaţii de gene care îi particularizează pe indivizi. Viitorul ne va fi citit în cromozomi, cred oamenii de ştiinţă, şi nu în stele.

Unii încă mai citesc în fiecare dimineaţă rubrica „Horoscop” din ziar. Peste 50 de ani, vom şti felul de a fi al fiecărui om citindu-i fişa genetică, şi nu în mişcarea planetelor. În iulie 2009, revista „Nature” a publicat un articol prin care anunţa că numărul persoanelor al căror genom a fost complet descifrat a ajuns la cinci: un african, doi nord-europeni, un chinez şi un coreean. Cercetările au durat şapte ani, iar rezultatul a fost considerat una dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice din istoria omenirii.

Cocktail de mii de gene

Scopul primordial este depistarea diferenţelor genetice între marile grupuri rasiale şi a predispoziţiilor faţă de anumite boli. Dar descifrarea genomului uman nu va avea doar aplicaţii medicale, ci vom plonja în plin scenariu ştiinţifico-fantastic. Nu doar vom putea îndrepta anumite deficienţe genetice, scăpând de apariţia multor boli, ci vom putea prepara anumite cocktailuri din gene, alegând însuşirile pre ferate ale viitorilor indivizi.

E un joc de-a Dumnezeu, însă noile descoperiri la să de înţeles că până la acel punct nu mai e un drum lung de parcurs. Poate doar câteva decenii. Însuşirile ne sunt scrise în gene, şi nu în stele, cum se credea acum câteva sute de ani.

Întrebarea „Ce zodie eşti?”, pe care încă o mai auzim frecvent, ar trebui înlocuită cu „Ai gena cutare pe cromozomul 14?”.

„Funcţionăm 100% în baza geneticii. Nu putem face abstracţie de comportamentul genetic. Tot felul nostru de a fi e format genetic şi modificat de factorii de mediu (şcoală, prieteni). Unor gene li se aplică efecte aditive, adică o genă are efect redus, dar în combinaţie cu altele rezultă o anume predilecţie”, explică Dragoş Ştefănescu, profesor la Universitatea de Medicină din Târgu-Mureş şi membru al Asociaţiei Române de Genetică.

„Multe sunt găselniţe”

În urmă cu 40 de ani, un grup de cercetători a crezut că a depistat, pe cromozomul Y, „gena criminalităţii”, după un studiu realizat într-un penitenciar de maximă siguranţă.

„Aleseseră bărbaţi înalţi, puternici, dar mai târziu şi-au dat seama că şi unul mic de statură, slab ca un băţ, avea aceeaşi genă. Căutaseră un anumit profil fizic, dar nu exista o legătură directă cu prezenţa genei. De fapt, s-a ajuns la concluzia că instinctul criminal este potenţat de mediu, prezenţa genei rămânând nedemonstrată”, a spus Dragoş Ştefănescu.

„Multe sunt găselniţe, iar până când nu se reproduc rezultatele în laborator, totul rămâne la nivel de teorie”, a mai adăugat acesta.

Există convingerea, în acest moment, că talente nebănuite însoţesc autismul, existând cazuri celebre de muzicieni sau softişti având această boală. „De 22 de ani se studiază genomul pentru găsirea răspunsului, însă nu s-a ajuns la un rezultat. Se ştie doar că autismul este o mutaţie la genele NLGN3 şi NLGN4.

Şi alcoolicii au gena lor

În acest moment, se fac cercetări pe ceea ce se crede a fi „gena alcoolismului”, o predispoziţie care îi face pe unii să se „drogheze” cu alcool. A mai fost anunţată descoperirea genei care determină ondularea firului de păr (neted sau creţ), a grupului de gene de care depinde culoarea ochilor sau genele care pigmentează pielea.

Gena care controlează teama, cunoscută sub numele de Stathmin sau Oncoprotein 18, ar putea fi cea care ar putea duce la noi tratamente pentru bolile mintale cum ar fi stresul post-traumatic şi anxietatea generalizată.

Una dintre misterele biologiei, culoarea pielii umane, a fost dezlegată, din greşeală, de geneticieni americani, şi se numeşte SLC24A5.

„Schimbarea unui acid aminat într-o genă joacă un rol important în pigmentare, explică de ce europenii au pielea mai deschisă la culoare decât africanii”, a explicat Keith Cheng, unul dintre cercetătorii Universităţii din Pennsylvania.

„Un alt exemplu ar fi în Suedia, unde s-a observat că unii bărbaţii au păr foarte lung în urechi, din cauza unui caracter transmis de o genă care se găseşte pe cromozomul Y”, a mai explicat profesorul Ştefănescu.

Gena Gay-1 pentru homosexuali

Gena identificată în genomul cuplurilor homosexuale - Gay-1 - nu are un rol cauzal. Se presupune că ar cauza o predispoziţie, însă potenţarea efectului este determinată de mediul de viaţă.

„Este foarte probabil ca în absenţa acestei gene o persoană să nu opteze niciodată spre homosexualitate, însă nu este o regulă ca indivizii care au gena să devină automat homosexuali. Este o deviaţie comportamentală condiţionată genetic”, afirmă Dragoş Ştefănescu, într-un articol din „Viaţa Medicală”.

O altă curiozitate elucidată este mutaţia unui anumit set de receptori de la nivelul creierului care ne determină să învăţăm din greşelile trecutului.

"Există constelaţii de gene care determină comportamentul, reacţii la stres, dar lucrurile nu sunt deloc limpezi din cauza tehnologiilor insuficient dezvoltate.” DRAGOŞ ŞTEFĂNESCU, profesor genetică

VERSIUNEA ASTROLOGICĂ

Ce îl face pe Vărsător semn pozitiv, dacă-i guvernat de Uranus

Zodiacul rămâne o carte deschisă pentru cei care consideră că planetele sunt cele care le influenţează viaţa de zi cu zi, sănătatea, relaţiile sentimentale şi aspectele financiare.

Pentru Vărsător, cariera profesională este la mâna lui Pluto, iar planeta guvernatoare a zodiei este Uranus. Datorită ultimei planete, nativii ar avea capacitate intelectuală, calităţi de comunicare şi capacităţi de a înţelege noţiuni abstracte. Cu alte cuvinte, ar fi pe drumul artistului în devenire.

Pentru geneticieni, răspunsul este dat de gena DREAM, cu rol în perceperea durerii şi ar influenţa memoria şi procesul învăţării. Energici? O mutaţie rară a genei DEC2, descoperită, explică de ce unii oameni au nevoie de doar patru-şase ore de somn pe noapte. A fi născut în perioada 20 ianuarie-18 februarie înseamnă reţeta optimismului? Nici pe departe, de vină ar fi gena fericirii, care acţionează ca un transmiţător de serotonină pentru creier. Când această genă lipseşte, apar stările de anxietate.

La această caracteristică merg încadrate zodiile Balanţă sau Taur? Aceeaşi zodie îţi poate spune că eşti predispus la boli ale aparatului respirator, iar Berbecul ar trebui să se îngrijească de dantură, deşi este semnul cu cea mai ma re putere de regenerare.

Berbecul are gena DARPP-32

În nomenclatura zodiilor, Berbecul poate fi un tip foarte iritat, stăpânindu-şi cu greu emoţiile. De vină ar fi gena care provoacă mânia - DARPP-32, care controlează nivelul dopaminei din creier, un hormon care provoacă mânia oarbă şi agresivitatea. La aceasta, se poate aminti şi de gena SCM10A - cea care controlează acele semnale electrice ale inimii şi ritmul acesteia.

Departe de toate aceste supoziţii ale astrologiei, genetica reuşeste să găsească, prin cercetările sale, soluţii pentru viitoare tratamente şi nu numai. Este posibil ca, în următorii 50 de ani, să avem la îndemână teste care să ne citească profilul fizicomoral de la naştere, teste care să depisteze dacă vom avea sau nu vreodată cancer pulmonar şi tratamente pentru persoanele obeze - aceştia folosindu-se de gena FTPO, despre care s-a aflat că este răspunzătoare de masa de grăsime din corp şi de gena DNA -PR - care acţionează la nivelul ficatului şi reglează procesul prin care carbohidraţii se transformă în grăsime.