Editura Evenimentul si Capital

Consilierul lui Mugur Isărescu critică DUR „taxa pe lăcomie"

Autor: | | 2 Comentarii | 364 Vizualizari

Consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, Cristian Bichi, a făcut o analiză comparativă a taxelor impuse băncilor din Europa. Acesta a arătat că ”taxa pe lăcomie” impusă în România s-a adoptat fără să fi existat studii de impact și o analiză clară a efectelor.

„Recenta decizie a guvernului român de a introduce o taxă pe activele instituțiilor bancare a declanșat o amplă dezbatere publică, în cadrul căreia, pentru susținerea anumitor puncte de vedere, se recurge adesea la comparații internaționale.

Din păcate, comparațiile respective sunt în multe cazuri incorecte, iar aceasta se datorează unei documentări deficitare sau unor încercări de dezinformare. De aceea, voi prezenta în continuare, sumar, experiența altor țări din Uniunea Europeană (UE) în domeniul impozitării speciale a sectorului financiar, din dorința de a pune suprataxa din România în context european și a facilita o mai bună înțelegere a comparațiilor ce sunt avansate de diverși analiști.

Comparații eronate: un simplu exemplu

Într-o opinie recentă, un economist mult răsfățat de presă susține că forma româneasca a taxei pe activele bancare este mai “interesantă” decât cea “otova” introdusă de austrieci în 2011, de 0,9% din total active. Totodată, acesta mai precizează că taxa românească este mai mică decât cea austriacă. Toate bune și frumoase, numai că aceste afirmații conțin multe neadevăruri. În primul rând, impozitul pentru stabilitate financiară (“stabilitatsabgabe’) adoptat de Austria nu privește activele, ci partea opusă a bilanțului. El are ca bază de impunere totalul bilanțului (pasive) din care se exclud mai multe elemente: capitalul nominal și rezervele, depozitele bancare garantate și alte datorii specifice. Impozitul bancar din Austria urmează recomandările FMI legate de “impozitul de stabilitate financiară”, conform cărora baza de impozitare este constituită din pasive totale ajustate. Prin urmare, impozitul austriac nu este otova (pentru că nu e legat de un indice de piață); el se bazează pe studii serioase elaborate pentru G-20 de către experți recunoscuți pe plan internațional.

În al doilea rând, în cazul impozitului respectiv se ține cont de situația băncilor mici. Astfel, potrivit prevederilor legislative inițiale, pasivele sub 1 miliard de euro nu au fost impozitate, in timp ce pasivele între 1 mld. și 20 mld. de euro au fost impozitate cu o rata de 0,055%, iar cele peste acest ultim nivel au fost impozitate cu 0,085%. În anul 2017, impozitul bancar normal a fost în valoare de 0,024% pentru tranșa de impozitare cuprinsă între 300 de milioane de euro și 20 de miliarde de euro și în valoare de 0,029% pentru baza de impozitare ce depășește suma de 20 miliarde de euro.

Deci nici vorbă de o rata de 0,9%! Și, matematic, o rată de 0,1%, cât reprezintă cea mai scăzută cotă a taxei pe active românești, este clar mai mare decât 0,085%, și nu mai mică cum încearcă să ne convingă economistul respectiv. Documentare greșită sau încercare de manipulare? Nu știu, dar e evident că referirile la experiența altor state trebuie luate în considerare numai din surse de încredere sau după o minimă verificare.

Modele diferite de impozitare a sectorului financiar

Impozitarea specială a sectorului financiar se discută de multă vreme, în această privință economiști celebri precum Keynes și Tobin făcând o serie de prime propuneri în anul 1936 și respectiv 1978. Propunerile, ce urmăreau limitarea speculațiilor financiare (Keynes) și reducerea fluctuațiilor valutare (Tobin), nu au fost însă implementate. Dezbaterea privind o nouă impozitare a sectorului financiar a revenit în forță după declanșarea crizei financiare globale în 2007, fiind avansate diferite modele: Impozitul pe tranzacții financiare; Impozitul pe activitatea bancară; Impozitul bancar.

Impozitul pe tranzacții financiare (Financial Transaction Tax - FTT) se aplică unui set de tranzacții financiare special desemnat în acest sens, în general asupra vânzărilor-cumpărărilor de obligațiuni și acțiuni pe piața secundară și asupra instrumentelor financiare derivate. Impozitul are un caracter mult mai larg decât impozitul Tobin, care nu privește decât tranzacțiile efectuate pe piața valutară. Rolul său este de a descuraja tranzacțiile speculative, fără a afecta alte tipuri de operațiuni financiare, și de a acoperi costuri fiscale generate de gestiunea unei crize financiare. Există și o variantă a acestui impozit, unde fondurile colectate vor fi folosite pentru finanțarea dezvoltării țărilor cele mai sărace. Baza de impozitare în cazul TFF este reprezentată de valoarea brută/noțională a tranzacției. Nivelul de impozitare este foarte scăzut, nefiind de natură să frâneze tranzacțiile normale, și se crede că el ar putea descuraja pe cele speculative. De regulă, fondurile colectate sunt vărsate la bugetul de stat.

Majoritatea economiștilor sunt împotriva unui astfel de impozit. Există un grad ridicat de incertitudine în privința impactului său real asupra funcționarii piețelor și asupra activității entităților implicate în speculații. De asemenea, impozitul nu poate fi eficient decât dacă este implementat la nivel mondial, altfel multe tranzacții pot fi delocalizate. FMI s-a opus acestui tip de impozit, în condițiile în care comunitatea internațională dorește ca băncile să plătească pentru pierderile ce provin din materializarea riscurilor. În acest context, impozitul bancar nu este cea mai bună metodă de a finanța un mecanism de rezoluție bancară, fiindcă volumul de tranzacții nu este o aproximare precisă pentru costul pe care falimentul unei institutii financiare l-ar avea. De asemenea, un astfel de impozit nu se concentrează pe problemele de bază ale stabilității financiare: dimensiunea instituțiilor, interconectarea acestora și gradul de substituție.

Comisia Europeană a propus în anul 2011 un impozit pe tranzacții financiare armonizat pentru toate statele membre ale UE. Propunerea nu s-a bucurat de un acord unanim, astfel încât inițiativa a mers mai departe pe baza unei proceduri de colaborare întărită solicitată de 11 țări (Franța, Germania, Belgia, Austria, Portugalia, Slovenia, Grecia, Italia, Spania, Estonia și Slovacia). Apoi, Estonia a renunțat la acest proiect, care, in prezent, trenează datorită unor divergențe între țări. În 2016, potrivit informațiilor disponibile, existau trei state membre care aplicau TFF la nivel național.

Impozitul pe activitatea bancară (Financial Activity Tax - FAT) are drept obiectiv atragerea de resurse bugetare și prevenirea asumării unor riscuri exagerate de către instituțiile financiare. El se aplică, în principal, asupra profiturilor acestor instituții. Fondurile colectate sunt destinate bugetului de stat.

Denise Rifai de la Realitatea, replica dura pentru Liviu Dragnea: Haideti la baie sa-mi aratati...

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Economie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei
21:41 News alert: TOADER îi va ALEGE lui KOVESI subalternul, dacă va câștiga postul. „Trimit propunerile la Bruxelles!” 21:04 Kovesi, TRĂDATĂ de Traian Băsescu: „Dacă atât a dus-o capul!” 21:03 Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi A FOST IMPLICATĂ în aducerea în ţară a lui Nicolae Popa. DEZVĂLUIRI ŞOCANTE ale fostului preşedinte Traian Băsescu 20:53 Sebastian Ghiță o ÎNFUNDĂ pe Kovesi în propriile minciuni: „Kovesi a avut nevoie de bani în plus și mi-a cerut.” 20:40 Nicolae Popa aruncă BOMBA despre extrădarea sa: „Traian Băsescu a fost implicat! Să plătească și el și Kovesi!” AMĂNUNTE INCENDIARE 20:05 Kovesi, fără SPP și salon oficial. FOTOGRAFIA care spune TOTUL despre fosta șefă a DNA 18:03 Un politician important detonează BOMBA în STATUL PARALEL: „Coldea planifica și dădea comanda, iar Kovesi executa.” 23:12 Ce spune Poliția Română despre dosarul anti-Kovesi 22:31 Scrisoarea de RECOMANDARE a Laurei Codruţa Kovesi trimisă Parlamentului European 18:27 Stare de ALERTĂ în Rusia. O clădire a Universității Sankt Petersburg s-a PRĂBUȘIT și mai multe persoane sunt PRINSE sub dărâmături. Breaking News 16:22 Turcescu: „Kovesi ar putea candida la prezidențiale" 11:20 BREAKING NEWS. TOADER, lovitură DECISIVĂ pentru KOVESI. Fosta șefă a DNA nu se aștepta la AȘA CEVA! 23:33 Lazăr RĂSPUNDE acuzațiilor. INTERVENȚIE de ULTIMA ORĂ a procurorului general. ACUZAȚIILE „sunt neavenite și urmăresc destabilizarea Ministerului” 23:30 BREAKING NEWS! SEBASTIAN GHIȚĂ: ESTE INIMAGINABIL ce lucru o FACE SĂ MINTĂ 23:25 Kovesi ÎL TRAGE ÎN GROAPĂ pe Augustin Lazăr. Există un mic detaliu care îl poate distruge pe Procurorul General. News alert în Justiţie 23:20 UPDATE. AMENINŢARE CU BOMBĂ la România TV! Geniştii în alertă! Ion Cristoiu se află în clădirea televiziunii. Breaking news în media 23:11 DEZASTRU pentru Kovesi. ACUZAȚIILE oficiale ale SIIJ. Fosta șefă a DNA ar fi luat sute de mii de lei 22:43 Un MARTOR-CHEIE a făcut DECLARAȚII explozive. Noi informații despre Kovesi și ZBORUL în Jakarta 20:50 UPDATE. A fost RESPINSĂ CEREREA LAUREI KOVESI! ADINA FLOREA, în continuare procurorul de caz 17:30 OPERAŢIUNEA STRICT SECRET, Kovesi şi dosarul în care e suspectă. Fostul şef al Poliţiei Române lansează MAREA BOMBĂ: „Totul s-a organizat la nivel de minister” Breaking news