Publicăm astăzi ultima parte a interviului cu personajul care a stat în ultimii 25 de ani în umbra unor șefi ai serviciilor de informații și a unui președinte al României. I-am spus, folosind un nume conspirativ, în stilul celor care lucrează în intelligence, „Consilierul”. De această dată vorbim despre realitatea Operațiunii „Noi suntem Statul!”, așa cum a fost dezvăluită de mine și colegii mei în EVZ, în ultimele luni

Dan Andronic: „Consiliere”, intrăm în ultima parte a interviului. Haide să trecem la perioada actuală. Cum s-a dezvoltat Operațiunea „Noi Suntem Statul” după Traian Băsescu?

Consilierul: Aș fi împărțit perioada asta în două etape: prima etapă care nu a durat mai mult de un an, perioadă în care președintele Klaus Iohannis s-a așezat la Cotroceni și s-a acomodat cu funcția și puterea pe care o deține. Această perioadă nu este definită de acțiunea sau inacțiunea președintelui Iohannis, ci mai degrabă de lupta pe care a dus-o presa cu ceea ce se numea Binomul.

- Noroc cu presa…

- Partea bună este că președintele Iohannis nu a preluat, în opinia mea, utilizarea „Binomului” în jocuri politice, mai degrabă, cred că ceea ce denumim Binomul ar fi încercat o influențare a președintelui Iohannis. Nu pot să spun că am elemente concrete pentru această posibilă situație, dar o intuiesc. Modul în care a acționat presa, în special Antena3, România TV și EVZ, dar și mulți alți ziariști, războiul dus între diversele grupuri din presă au făcut bine, pentru că au creat presiunea necesară pentru a slăbi mecanismul paralel creat în jurul unor persoane din organismele de forță. Mai degrabă trebuie să observăm că ultimul an de mandat al lui Traian Băsescu a fost un an în care el nu mai controla propriul mecanism.

- Asta a spus și fostul președinte al României, dar vedeți o similitudine între ultimul an al său și primul an al președintelui Iohannis?

- În acești doi ani la care vă referiți au fost evidente derapajele de la protejarea unor valori democratice puternice și excesele cu care „Binomul” a acționat. Putem să observăm două efecte importante ale acelei perioade: lupta anticorupție a avut un succes detectabil, creând o reală inhibare a politicienilor din toate partidele, mult prea obișnuiți să ignore legea și să creadă că pot face ceea ce vor, în spatele voturilor pe care le-au obținut.

- O valență a luptei anti-corupție pe care nu a contestat-o nimeni…

- Aceasta este partea pozitivă a lucrurilor și ține în aparență de modul în care trebuie să funcționeze un stat de drept, instituțiile statului și echilibrul puterilor în stat. Spun în aparență, pentru că al doilea efect al acelei perioade este, din păcate, extrem de pervers și va fi resimțit pe termen mai lung. S-a creat o situație reală în care absolut toți oamenii care lucrează în diferite instituții ale statului au fost în toată această perioadă, dar și în prezent, marcați în mod pregnant de abuzurile și arbitrariul la care au ajuns să se manifeste instituțiile de forță ale statului.

- După cum am spus de nenumărate ori, e ușor să judeci o asemenea situație dacă nu treci prin ea. Mie mi s-a întâmplat ceva asemănător care mi-a arătat carențe de neimaginat ale sistemului de forță, ale Binomului.

- În realitate, în ultimii ani și în acest moment, administrarea Statului, aplicarea de politici economice, indiferent de ce formațiune politică sau prin ce program de guvernare, este foarte greu de realizat. Trebuie să înțelegem că dispariția Binomului prin demiterea generalului SRI Florian Coldea și dezvăluirile despre procurorul-șef DNA Laura Codruța Kovesi nu rezolvă această problema specială, din păcate nesesizată și neînțeleasă de marea parte a populației. Aceasta este marea provocare a momentului.

- Victoria PSD din alegeri a schimbat cu ceva raportul de forțe?

- Atât PSD-ul din actuala structură a Parlamentului, cât și USL-ul din vechea legislatură au ratat cu un fel de tenacitate ciudată mandatul dat de cei care i-au votat, de a reforma mecanismele de functionare ale statului. Problemele detectate și inventariate în principal de către PSD, atât sub conducerea lui Ponta cât și sub conducerea lui Dragnea, în ultimii ani, și anume disfuncționalitățile majore în funcționarea administrației centrale și locale nu și-au găsit, în acțiunile lor, soluții concrete.

- Nici Dacian Cioloș nu mi s-a părut dispus să ia taurul de coarne.

- Sunt convins că Dacian Ciolos, care a condus timp de 1 an guvernul, întrerupând practic artficial cele două mandate obținute democratic de către PSD, a constatat și el personal că administrația de stat, de la toate nivelele, este disfuncțională.

- Toată lumea constată, nimeni nu ia nici o măsură concretă!

-Sunt două explicații clare pentru această situație: prima și cea mai importantă este aceea că legile care reglementează în acest moment activitatea economică și socială a statului sunt pur și simplu prost făcute. Ba mai mult, au fost create în mandatul lui Traian Băsescu adevărate mecanisme prin lege de a controla adversarii politici. Ce nu au înțeles politicienii care au creat aceste legi, este aceea că menirea instituțiilor de forță ale statului este să le aplice așa cum sunt.

- Totuși, insist: de ce nu schimbă nimeni sistemul? Pentru că le place să-l aibă la dispoziție atunci când ajung la putere?

- România, fiind parte din structuri internaționale care au în componență state cu democrații solide și validate, a ajuns cu ușurință să fie un stat în care instituțiile de forță vin să facă curățenie în zona corupției, însă într- un mod dezechilibrat și neinspirat. Această situație este greu de sesizat de către ambasadorii pe care îi hulim atunci când intervin.

- Nu de acest aspect vorbeam, ci de acțiune politică.

- PSD-ul, din păcate, venind cu eticheta de partid al corupților, mai mult sau mai puțin meritată în raport cu celelalte partide, are o vulnerabilitate permanentă în încercarea, de altfel legitimă, de a corecta legile ambigue și chiar neprofesionist elaborate în perioada anterioară. Vulnerabilitatea aceasta a PSD-ului este jucată de către inamicii politici sau publici (societatea civilă) cu o anumită superficialitate din partea acestora, refuzând să vadă realitățile care ne marchează viața tuturor și anume administrația de stat nefuncțională și ineficientă.

Demiterea lui Coldea a fost un element care a ajutat la declanșarea unui proces de recredibilizare a SRI

Dan Andronic: De când știu eu, PSD a dat dovadă de vulnerabilitate. Dar atunci când a avut un președinte puternic, Ion Iliescu și un lider politic hotărât și inteligent, Adrian Năstase, lucrurile au arătat altfel. Cu Liviu Dragnea și Nicolae Bădălău nici nu vor putea să iasă din zona nesiguranței.

Consilierul: În prezent, această vulnerabilitate este personificată de către președintele partidului Liviu Dragnea, așa cum de altfel a fost personificată într-o oarecare măsură și asupra fostului președinte al PSD Victor Ponta. Sunt chiar amuzat de ce îmi trece prin minte acum: imaginați-vă cât de înțelepți ar fi fost Ponta și Dragnea dacă ar fi convenit împreună după reacția de frondă a lui Sorin Grindeanu să îl sprijine pe acesta în a rămâne prim-ministru. Sigur, acest gând de care mă amuz, și nu vreau să îl mai dezvolt, arată din păcate că PSD are forță electorală, dar nu are abilitate în a-și urmări scopurile politice, care sunt, de altfel, în contextul celor de mai sus, reale, juste și necesare statului român.

„Bilele la vedere” și slăbiciunea PSD-ului

- Deci PSD nu numai că nu vrea, dar nici nu poate…

- Se poate face însă altceva: efortul de a crea de urgență legi noi și coerente, trebuie să pornească cu transparență și să fie neapărat transpartinic. Dacă se revalidează majoritatea PSD-ALDE, sunt obligați să colabo reze cu Președintele Iohannis și cu societatea civilă și cu toate curentele de opinie din mass-media românească. Nu pot și nu trebuie să mai aroge singuri proiecte de tip Ordonanța 13.

- De la acest moment se spune că a plecat conflictul dintre Sorin Grindeanu și Dragnea.

- Sorin Grindeanu ar fi putut fi acel prim-ministru, dar și lider de imagine al PSD, un lider care să poată sta la masă împreună cu președintele României și celelalte partide politice pentru a elabora și demara proiecte de legi menite să deblocheze actuala stare de fapt.

- Nu a fost să fie. Mi s-a părut că Sorin Grindeanu a luat-o razna atunci când nu a vrut să-și dea demisia. Ușor penibil și politicianist, după părerea mea.

- Din păcate, în opinia mea, un moment mult prea politicianist și departe de a respecta valorile democratice autentice a fost momentul votului moțiunii de cenzură. Acel vot, așa-zis secret, cu „bilele la vedere”, arată o slăbiciune a PSD-ului în primul rând, iar neparticiparea la vot a partidelor din opoziție arată o slăbiciune a acestora. Am convingerea că dacă s-ar fi votat cu adevărat secret și nu ar fi participat partidele de opoziție, nu ar fi trecut moțiunea de cenzură. Iar asta ar fi indicat faptul că PSD-ul poate și trebuie să se reformeze. Poate să pară paradoxal ce spun acum, dar dacă s-ar fi votat secret și ar fi participat toate formațiunile politice, moțiunea de cenzură ar fi trecut din nou, la un scor poate la fel de strâns, însă ar fi fost și acesta un indicator că PSD-ul trebuie să se reformeze.

- Revenim la treburile noastre. Cum se descurcă Klaus Iohnanis, a mai pus frână Operațiunii „Noi Suntem Statul”?

- Evident, președintele Iohannis, ca să răspund întrebării tale, a pus bețe în roate mecanismului pe care l-ai botezat „Noi suntem Statul”. În primul rând, Iohannis a fost inspirat prin numirea lui Eduard Hellvig în fruntea SRI. Hellvig este un politician pe care îl cunosc bine atât cei din PNL, cât și cei din PSD și îl respectă fără echivoc, chiar dacă cu siguranță acum mulți dintre ei îl pot bănui că face unele jocuri. Această bănuială vine însă mai degrabă din faptul că mulți dintre ei, dacă ar fi ajuns în acea funcție, ar fi tras diverse sfori.

- A contat și înlăturarea de la butoane a generalului SRI Florian Coldea, exponentul curentului pe care Ion Cristoiu îl denumea sindromul sergenților mesianici?

- Demiterea generalului SRI Florian Coldea a fost un element care a ajutat în primul rând la declanșarea unui proces de recredibilizare a SRI, dar mai ales de punere a acestei instituții în matca în care trebuie să își desfășoare activitatea. Klaus Iohannis, în ultima perioadă de timp, își valorifică pe deplin calitățile pe care le are, și anume un anumit calm și echilibru care vin în opinia mea din faptul că, în mod real, acesta nu provine dintr-un partid politic.

Condiții pentru ca Iohannis să fie respectat

- Vi se pare că președintele Klaus Iohannis a evoluat în sensul cunoașterii și exercitării puterii din perspectiva pârghiilor aflate la dispoziția Palatului Cotroceni?

- Da. Pe de altă parte, are abilitatea de a nu se lăsa influențat de anumite, să spunem, slăbiciuni sau păcate din trecutul său, care par a fi fost la limita legii. Dacă respectă acum, în egală măsură toate fortele politice din Parlament și ponderea acestora și nu intra în jocuri de tip Traian Băsescu, în desemnarea primului ministru, îi va obliga pe adversarii săi politici să-l respecte și să îi respecte implicarea în viața publică. Are șansa ca în acest mandat să asigure în tandem cu Parlamentul și Guvernul reformele necesare pentru a face un stat funcțional. De pe această poziție, cred că Președintele va avea un rol activ, dar constituțional, în procesul de desemnare a noului prim-ministru.

- Va avea de navigat între stânci ascuțite… Pardon, reflex din perioada Băsescu, Iohannis va avea de rezolvat o problemă cu multe variabile.

- Trebuie înțeles bine că secretul funcționării Statului stă în doi mari piloni: o reală separare și echilibru între puterile statului, pe de o parte, și mai ales înțelegerea faptului că Legea este cea care trebuie asumată și respectată. Legea, în ansamblul ei, însă, este acum în România problema de fond. Sunt foarte multe legi mult prea ușor interpretabile și în aplicarea lor ne trezim că, în realitate, nu se face Justiție, ci mai degrabă abuzuri, legi a căror interpretare crează mult prea multe disfuncționalități în administrația de stat, chiar dacă nu reglementează și nu au incidență cu zona penală.

- Schimbarea premierului va fi șansa unui nou început? Asta ca să par puțin optimist.

- Suntem în fața unei mari provocări, în care este bine ca toată lumea să înțeleagă această realitate obiectivă, fie că sunt politicieni, fie că sunt formatori de opinie din tabere diferite. Până la urma urmei, principalii formatori de opinie și principalii actori politici trebuie să își identifice și să își recunoască unul altuia meritul ilustrat superb de proverbul românesc: „Gura păcătosului adevăr grăiește!”.