Tot mai mulți oameni apelează la conserve mai ales atunci când se află în criză de timp. Fie că vorbim despre supă, pește sau alte produse care se ambalează sub forma conservelor, acestea pot fi o soluție la îndemână pentru cei care vor să facă ceva rapid de mâncare sau să diversifice meniul cu anumite produse, care nu ne sunt întotdeauna la îndemână. În Germania însă a apărut o problemă majoră, care se răspândește cu rapiditate. Spre comercializare sunt conserve care pot afecta fertilitatea și care ajung din ce în ce mai mult în frigiderul oamenilor.
Conserve care pot afecta fertilitatea, o problemă majoră în hipermarketurile germane
Rezultatele recente ale principalei fundații germane pentru examinarea independentă a bunurilor și serviciilor "Stiftung Warentest" stârnesc îngrijorare și reduc pofta de consum. Experții independenți au analizat 58 de conserve comercializate în supermarketurile din Germania. În majoritatea covârșitoare a acestora (51 de conserve), s-a descoperit prezența Bisfenolului A (BPA), conform informațiilor furnizate de Fundația "Stiftung Warentest" în numărul din luna mai al revistei sale de consum "Test", potrivit postului de radio Deutsche Welle.
Sursa foto: Brad Calkins | Dreamstime.com
Ce substanță conțin aceste conserve
„Bisfenolul A, printre altele, poate afecta sistemul reproducător, efectele sale fiind similare cu cele ale hormonilor” – detalizată o angajată a publicaţiei într-un interviu acordat agenției de presă AFP.
Bisfenolul A are o structură chimică similară cu cea a estrogenului și poate cauza perturbări endocrine, inclusiv infertilitate. Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) îl clasifică pe Bisfenolul A ca fiind o substanță chimică care prezintă "motive de îngrijorare foarte mari" conform experților.
În 2023, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a redus de 20.000 de ori nivelul admisibil de consum al acestei substanțe. Institutul federal german pentru evaluarea riscurilor (BfR) a efectuat și el o reducere a cifrei, însă într-o măsură mai puțin drastică.
Un alt organism de supraveghere al UE, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), nu vede același grad de pericol din partea BPA. În primăvara anului trecut, EMA a criticat metodologia EFSA, considerând-o prea pripită, deoarece nu s-a dovedit existența unei legături de cauzalitate nici în studiile pe animale, nici în cele pe oameni.