Conservatorii germani caută din nou un succesor al lui Merkel

Favorit în sondaje, Partidul Conservator se luptă să scoată un candidat incontestabil și organizează, sâmbătă, o dezbatere pentru a decide între trei concurenți, a căror campanie este zdruncinată de pandemie.

Moderatul Armin Laschet, liberalul Friedrich Merz și fostul ministru Norbert Röttgen vor încerca să marcheze puncte înainte de desemnarea, la congresul partidului creștin-conservator CDU de la începutul lunii decembrie, a unui nou lider.

Câștigătorul are toate șansele să fie candidatul de dreapta la alegerile parlamentare programate cel târziu în octombrie 2021, după care Merkel urmează să demisioneze, după 16 ani în fruntea Germaniei.

Un timp considerată urmașa lui Merkel, ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a decis, în februarie, să demisioneze din funcția de șef al CDU din lipsă de autoritate asupra membrilor.

Căutarea unui favorit este cu atât mai dificilă cu cât Angela Merkel, care exclude să candideze pentru un al cincilea mandat, câștigă popularitate record, susținută de buna sa gestionare a crizei Covid-19.

De altfel, tematica sanitară le-a eclipsat în Germania pe toate celelalte, făcând campania pentru succesiunea Angelei Merkel puțin audibilă în rândul populației.

Adunările militante, vizitele pe teren sunt anulate în mare parte. Iar dezbaterea de sâmbătă seară, găzduită de mișcarea de tineret a CDU, va avea loc online, fără public.

Angela Merkel însăși nu a intervenit în treburile interne ale partidului său și nu a sprijinit pe niciunul dintre candidați.

Și tot Angela Merkel a trebuit să clarifice lucrurile de câteva ori și să le reamintească oamenilor că „într-adevăr nu este” candidată. O insistență simptomatică a lipsei de entuziasm suscitată în sondaje de către cei trei candidați aflați în concurs.

Într-un sondaj de popularitate pentru postul de cancelar, publicat vineri, moderatul Armin Laschet (59 de ani), lider al landului Renania de Nord Westfalia și liberalul Friedrich Merz (64 de ani) sunt umăr la umăr, dar fără să adune mai mult de 27% opinii pozitive.

În fruntea celei mai populate regiuni din Germania, dar și a celei mai afectate de pandemia Covid-19, Armin Laschet dă socoteală acum propriei voințe, afișată la începutul verii, de a renunța prea repede la măsurile de izolare pentru  a relua economia.

De atunci, cel care urmărește scaunul Angelei Merkel, a fost mai discret și se bazează pe sprijinul oferit de Jens Spahn, ministrul Sănătății care a câștigat notorietate în timpul crizei sanitare.

În absența unui mandat electiv, Friedrich Merz, puțin apreciat de Angela Merkel, nu s-a făcut auzit în gestionarea pandemiei.

Pozițiile sale ultraliberale l-au pus, de asemenea, în contradicție cu ajutorul masiv decis de guvern pentru a ajuta economia să reziste crizei Covid-19.

Fost ministru al Mediului, specialist în afaceri internaționale, lui Norbert Röttgen îi este greu să iasă din imaginea sa de expert.

Al patrulea om

Chiar și odată desemnat, candidatul oficial al CDU și-ar putea vedea planurile date peste cap de Markus Söder, în vârstă de 53 de ani, ministru președinte al Bavariei și președinte al CSU, fratele bavarez al partidului Angelei Merkel, scrie AFP.

Dacă repetă că nu ia în considerare să-și părăsească terenurile din sudul Germaniei, părăsirea terenurilor sale din sudul Germaniei, Markus Söder îi devansează în sondaje pe alți pretendenți de dreapta, ecologiști sau de stânga în cursa pentru cancelaria Berlinului.

În ultimul sondaj realizat pentru canalul ARD, Markus Söder a strâns un procent de 52% opinii pozitive.

El profită, hazard al calendarului, de atribuțiile sale provizorii de președinte al conferinței regiunilor germane, să fie alături de Merkel la fiecare conferință de presă dedicată pandemiei cu noul coronavirus.

Conservatorii profită, de asemenea, și de alternative slabe în cursa pentru cancelarie: candidatul oficial al social-democraților, actualul ministru de finanțe Olaf Scholz, este implicat într-un scandal de fraudă, în timp ce ecologiștii și extrema dreaptă par să se lupte cu probleme legate de criza sanitară.