Pandemia de coronavirus a avut consecințe foarte grave asupra stării de sănătate fizică și psihică a cadrelor medicale. Afirmația a fost făcută de consilierul prezidențial Diana Păun în cadrul evenimentului Aspen Healthcare Summit. Consilierul prezidențial a atras atenția asupra numărului mare de cazuri de depresie în rândul medicilor care, în unele situații, au dus și la sinucidere.
Numărul cazurilor de depresie în rândul cadrelor medicale implicate în gestionarea pandemiei de coronavirus este în creștere. Consilierul prezidențial, Diana Păun a atras atenția asupra consecințelor, pe care le-a apreciat „extrem de severe”, ale extenuării în rândul profesioniștilor din sistemul medical. Consilierul prezidenţial s-a referit la Raportul regional „Sănătatea şi forţa de muncă de îngrijire în Europa”, care prezintă 10 direcţii de intervenţie.
„Ştim cu toţii, alegerea profesiei medicale implică o serie de sacrificii. Nu există timp liber, telefonul sună permanent, pacienţii, spitalul te solicită la orice oră din zi şi din noapte. Iată că Organizaţia Mondială a Sănătăţii trage un semnal foarte important din această perspectivă şi arată cât de important este să îl privim pe medic în primul rând ca pe un om, pentru că, aşa cum spuneam şi mai devreme, consecinţele în zona burnout-ului post-pandemic au fost extrem de severe, se vede în numărul de depresii, în numărul de sinucideri înregistrate în rândul personalului medical, inclusiv în ţara noastră”, a declarat consilierul prezidențial.
Diana Păun a atras atenția autorităților care gestionează problemele sistemului medical că trebuie să fie mult mai atente la lucrătorii din sistem și să se preocupe mai mult de sănătatea lor fizică și mentală.
„Trebuie să ne preocupăm să investim în sănătatea fizică şi mentală a lucrătorilor noştri”, a adăugat Diana Păun.
Strategie pentru formarea și repartizarea cadrelor medicale
Consilierul prezidențial a vorbit, în acest context de necesitatea adoptării unui plan de resurse umane în sistemul de Sănătate. Diana Păun a mai vorbit și despre nevoia de a elabora o strategie care să urmărească pregătirea și repartizarea forței de muncă în funcție de necesitățile la nivel național.
„Din păcate, până la ora actuală nu avem, din nefericire, o strategie clară care să urmărească pregătirea şi distribuirea forţei de muncă în funcţie de maparea nevoilor de la nivel naţional şi în funcţie de ieşirile din sistem, dar, din câte cunosc, la acest moment, Ministerul Sănătăţii împreună cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii lucrează la un astfel de plan naţional. De altfel, reforma resurselor umane din Sănătate reprezintă pilon în PNRR-ul pentru Sănătate”, a mai spus consilierul prezidenţial Diana Păun.