Violențele din regiunea separatistă Nagorno-Karabakh au reizbucnit, vineri noaptea, după decenii de pace temporară. Noi lupte au fost semnalate, în noaptea de sâmbătă spre duminică, între trupele din Azerbaidjan și cele din Armenia, în regiunea disputată din Caucaz.

Conform informațiilor BBC News, trupele din ambele tabere au folosit armament greu și focuri de artilerie. Luptele de sâmbătă au făcut cel puțin 30 de victime în rândul soldaților. Au fost raportate și victime civile. Nagorno-Karabakh a fost condus de etnicii separatiști armeni de la terminarea războiului în 1994. 

Ministerele Apărării din Azerbaidjan și republica nerecunoscută Nagorno-Karabakh au declarat că situația de-a lungul frontului rămâne tensionată. 

Azerii au spus că soldații armeni au atacat pozișiile armatei lor, de-a lungul liniei frontului, cu armament greu și focuri de artilerie. Dar Ministerul Apărării al armenilor din Karabakh acuză Azerbaidjanul că a tras cu rachete și artilerie. 

Rusia, care a vândut arme ambelor tabere, a cerut o încetare imediată a focului pentru ambele tabere, care să se abțină de la a răspunde în forță.  

Sâmbătă, ambele părți au dat vina una pe cealaltă pentru începerea ostilităților. 

Armenia a declarat că au murit 18 soldați din armata sa, iar Azerbaidajnul a pierdut 12. Ministerul Apărării din Karabakh a anunțat că un băiat de 12 ani a fost ucis și alți doi copii răniți. Azerbaidajnul s-a plâns că forțele sale au fosta atcate primele cu artilerie de calibru mare și cu lansatoare de grenade și că a preluat controlul asupra a două dealuri strategice și un sat. 

Guvernul armen spune că Azerbaidjanul a lansat un „atac masvi” cu tancuri, artilerie și elicoptere. 

Luptele dintre cele două părți au început la finalul anilor 1980 și au escaladat la un război în toată regulas în 1991, când s-a destrămat Uniunea Sovietică, ucigând 30.000 de oameni, înainte de armistițiul din 1994.  Regiunea, care se află pe teritoriul Azerbaidjanului, este controlată de etnicii armeni, și colaborează cu armata Armeniei primind și sprijin financiar, dar luptele au reizbucnit, la scală redusă, periodic.  

Luptele care au început vineri noaptea sunt cele mai dure de acum 22 de ani. Azerbaidjanul a anunțat că a preluat controlul de la armata armeană asupra a două sate importante, fapt negat de Armenia.  

Potrivit BBC, oamenii sunt evacuați din satele de lângă zona de conflict, iar unii se ascund în subsoluri. 

Ambii președinți, Aliyev al Azerbaidjanului, și Sargsyan al Armeniei, se află în drum spre țară, de la summitul nuclear de la Washington. Azerbaidjanul a cumpărat arme de cel puțin 4 miliarde de dolari de la Rusia, dar Armenia, un partener strategic important al Rusiei în Caucaz, cumpără armament de la ruși. Au apărut deja temeri că luptele ar putea conduce la un conflict militar pe scară largă. 

Liderii de amble părți se acuză reciproc că nu au făcut suficient de mult pentru a ajunge la pace și a nu folosi conflictul ca armă pentru a rămâne la putere. Sentimentul naționalist este susținut de mass-media pro-guvernamentală, în ambele societăți, și este la un nivel foarte ridicat, în ultimii ani. 

OSCE și-a exprimat „îngrijorarea profundă” față de informațiile apărute referitoare la încălcarea acordului de încetare a focului. Co-președinții Grupului Minsk - ambasadorii Igor Popov din Rusia, James Warlick din SUA și Pierre Andrieu din Franța, au dat publicității o declarație ăn care condamnă ferm folosirea forței și regretă pierderea de vieți omenești, inclusiv civile. Ei cer celor două părți să oprească focul și să ia măsurile necesare pentru a stabiliza situația pe teren, subliniind că soluția trebuie să fie găsită pașnic, nu prin forță.