Cererea președintelui Senatului, Teodor Meleșcanu, privind soluționarea unui conflict juridic între Parlament și ÎCCJ referitoare la constituirea completurilor de judecată va fi discutată miercuri de CCR.

UPDATE - Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a declarat că Instanța Supremă nu a adăugat la lege și nu a alterat dispozițiile legale privind compunerea completurilor de judecată în materie penală.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află pentru a treia oară în ultimele 14 luni în faţa Curţii Constituţionale în calitate de parte într-un conflict juridic de natură constituţională cu Parlamentul României. De data aceasta i se impută Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie faptul că şi-a arogat atribuţia de legiferare în materia legii organice în ceea ce priveşte modul de compunere a completurilor de trei judecători în materie penală. (...) Nu voi relua în faţa dumneavoastră argumentele pe care le-am expus în punctul de vedere transmis şi în raport de care eu am convingerea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin cele două dispoziţii, nu a adăugat la lege şi nu a alterat dispoziţiile Legii 304. Nu a făcut nimic altceva, decât a rămas în limitele unei operaţiuni clasice de organizare a executării Legii 304", a afirmat Corina Corbu.

În opinia sa, ÎCCJ nu a încălcat atribuţiile Parlamentului în materie de legiferare, ci doar a pus în aplicare o normă legală.

"Este de domeniul evidenţei că regulamentul Înaltei Curţi este un act subsecvent de organizare a aplicării legii. Cele două dispoziţii nu au făcut nimic altceva decât să asigure aplicarea în concret a dispoziţiilor legale (...) la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (...) Cred că ăsta este şi motivul pentru care autorul sesizării nu propune nicio soluţie concretă pe care ar trebui să o aplice onorata Curte Constituţională în cazul constatării unui conflict juridic de natură constituţională în prezenta cauză. În opinia mea, tocmai pentru că nu există niciun conflict, nu există (...) nici o astfel de soluţie. (...) Consider că Înalta Curte nu şi-a arogat atribuţii de legiferare, nu a încălcat atribuţiile puterii legiuitoare (...) atunci când a stabilit maniera concretă în care să fie pusă în aplicare o normă din Legea 304", a precizat preşedintele ÎCCJ.

ȘTIREA INIȚIALĂ - Pe 7 noiembrie, Teodor Meleşcanu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte în privinţa constituirii completurilor de judecată.

„Încă din anul 2018, Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa legalităţii constituirii unor completuri la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai exact, completurile de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalţii demnitari ai statului. Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu şi în acord cu art.73 alin.3 lit.l) şi art.126 alin.4 din Constituţia României că regulile privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, în general, şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european şi democratic, Justiţia se înfăptuieşte numai prin lege şi în numele legii”, explica Meleşcanu, potrivit Agerpres.

În opinia sa, „dacă în privinţa completurilor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completurilor de 3 judecători toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii”.

„Acest lucru a fost semnalat la început de unele instanţe din ţară care au admis excepţiile de neconstituţionalitate ale unor justiţiabili, sesizând Curtea Constituţională cu această problemă. În acelaşi sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizări venite din partea cetăţenilor şi a sesizat, la rândul său, Curtea Constituţională, în legătură cu problema constituirii completurilor de 3 judecători. Prin urmare, era de datoria mea, ca preşedinte al Senatului, Cameră decizională în procedura parlamentară a adoptării legii organice privind organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art.75 alin.1 şi alin.3 din Constituţia României, să sesizez Curtea Constituţională în legătură cu acest conflict juridic de natură constituţională. Aceasta cu atât mai mult cu cât potrivit art.16 din Constituţia României cetăţenii sunt egali în faţa legii şi nimeni nu este mai presus de lege”, a adăugat Meleşcanu.

Instanţa supremă susţine în punctul de vedere transmis CCR că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ, iar preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a reclamat la CCR o eventuală culpă a legiuitorului.

Instanţa supremă susţine că, prin dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. a) şi f) din Legea 304/2004, Parlamentul a abilitat, în mod explicit, Colegiul de conducere al ÎCCJ să aprobe Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Înaltei Curţi şi să exercite atribuţiile prevăzute în acest act normativ cu caracter administrativ.

De asemenea, în cuprinsul Legii 304/2004, Parlamentul a reglementat exclusiv numărul de judecători care formează completurile de la Secţia penală, iar organizarea executării Legii 304/2004 impune stabilirea, prin acte subsecvente, a modalităţilor concrete de formare nominală a completurilor de judecată.