Recent mandatat să caute oportunități de fuziune, Johan Gabriels, directorul general al Băncii Comerciale Carpatica, vorbește despre două chestiuni: cea a reputației acționarului principal și cea a numărului de acțiuni pe care acesta le deține.

Directorul general al Băncii Comerciale Carpatica, Johan Gabriels, spune că numele de Carpatica va continua să existe chiar și după eventuala fuziune, pentru care a primit din partea acționarilor mandat să o identifice. De ce fuziune? Pentru că banca are o problemă de reputație în urma anchetele derulate de procurorii anticorupție, anchete care îl vizează pe Ilie Carabulea, principalul acționar al instituției financiare. În plus, mai sugerează Gabriels, în acest moment este nevoie ca procentul de acțiuni pe care le deține Ilie Carabulea să scadă.

Prea multe acțiuni

”Domnul Carabulea, eu şi BNR, vrem tot ceea ce e mai bun pentru această bancă, doar cu menţiunea că BNR, deşi îşi doreşte un al treilea mare jucător indigen pe piaţa bancară din România, îşi doreşte ca această bancă să aibă o guvernanţă mult mai deschisă, să fie mai democratică, să fie o bancă cu investitori instituţionali care nu dețin un procent de 57% în procent individual, ca persoană fizică”, a declarat Johan Gabriels, într-un interviu acordat pentru Tribuna, ziar controlat tot de Ilie Carabulea. În mod direct, prin societățile pe care le controlează și alături de partenerul său, Corneliu Tănase, Carabulea controla aproape 57% din acțiunile Băncii. Spunem controla, deoarece din prima jumătate a lui martie anul acesta, BNR le-a suspendat lui Carabulea  și Tănase dreptul de vot în Adunările generale ale acționarilor.

Chestiunea reputației

Johan Gabriels spune că și-a propus ca până în septembrie anul acesta să găsească o variantă de fuziune pentru Banca Carpatica. Fuziune în urma căreia numele și sediul central să rămână aceleași: Carpatica și, respectiv, Sibiu. Este nevoie de fuziune, în opinia lui Gabriels, deoarece problema reputației lui Carabulea afectează și reputația băncii. ”Avem o problemă reputaţională. În cazul acţionarului principal, pe care noi îl respectăm foarte mult, Banca Naţională a României a luat anumite decizii, cea mai importantă fiind retragerea dreptului de vot din Adunarea Generală a Acţionarilor. Din această cauză, mai ales pentru că suntem o companie publică, listată la Bursa de Valori, Directoratul a cerut acţionarilor o extindere a mandatului pentru a căuta posibile acţiuni strategice, incluzând posibilitatea unei fuziuni”, mai spune directorul general al Băncii în același interviu.

Nu e nicio luptă cu Ilie Carabulea

Caracterizarea drept conflictuală a relației dintre conducerea executivă a băncii și acționarul principal nu corespunde realității, mai spune cel care a preluat conducerea băncii în luna martie 2013. ”Și eu citesc presa şi există o tendinţă în presă, în momentul de faţă, de a spune că există o luptă între BNR şi domnul Cara­bulea şi chiar între domnul Carabulea şi Bordul actual al B.C. Carpatica. Nu este adevărat! Nu este nicio luptă. Atât noi, cât şi domnul Cara­bulea, iubim banca aceasta. Domnul Carabulea, chiar mai mult decât toţi. Spune că este o bancă pe care o iubeşte la fel ca pe copiii lui şi este dispus să facă toate eforturile pentru binele acestei bănci, chiar dacă aceste eforturi înseamnă să facă momentan un pas înapoi, să îşi găsească partenerii cei mai potriviţi pentru a face această bancă să crească”, mai spune Gabriels. În ședința acționarilor de săptămâna trecută, el a primit mandat să caute noi oportunități de dezvoltare, inclusiv varianta unei fuziuni.

Acționar principal fără nicio influență

Ilie Carabulea se află în arest de la începutul acestui an, fiind acuzat de fapte de corupție, acuzații pentru care omul de afaceri sibian a mai fost într-un alt dosar. Din arest, Ilie Carabulea a contestat intenția conducerii executive a băncii, de a căuta oportunități de fuziune, acțiuni pentru care cerea mandat din partea acționarilor în ședința programată pe 10 aprilie. ”Ținem să vă atenționăm că noi nu am solicitat, nu am acceptat și nu suntem de acord cu înscrierea pct. 5 pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor din data de 10 aprilie 2014, formulat astfel: «împuternicirea Directoriatului Băncii pentru a analiza și identifica eventualele oportunități de dezvoltare a Băncii, prin realizarea unei fuziuni și, în cazul în care există o astfel de oportunitate pentru a întocmi proiectul de fuziune care va fi supus spre aprobare Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor”, semna Carabulea, alături de Tănase, într-o adresă transmisă conducerii BCC pe 10 martie. Tot prin acea adresă, Carabulea a solicitat introducerea pe ordinea de zi a unor puncte care ar fi putut duce la schimbarea conducerii executive a băncii. Trei zile mai târziu, influența lui Carabulea și Tănase asupra BCC a fost redusă la zero: BNR le-a suspendat dreptul de vot în AGA, invocând faptul că primul nu mai corespunde criteriului reputației, iar al doilea acționează concertat cu primul BNR le-a suspendat dreptul de vot chiar și celor care au cumpărat, ulterior, acțiunile vândute de Tănase.