România se află în grupul țărilor cu cele mai mici valori din Uniunea Europeană în ceea ce privește speranța de viață, care a scăzut la nivelul din urmă cu 14 ani. Condițiile de trai și alimentația sunt printre principalii factori determinanți, potrivit raportului de sănătate al Comisiei Europene, care arată că românii trăiesc mai puțin faţă de alți cetățeni din blocul comunitar.
Sfârșitul anului 2021 a adus vești proaste atât pentru bulgari, cât și pentru români, deoarece cel mai recent Raport de sănătate al Comisiei Europene plasează națiunile din sud-estul Europei pe ultimul loc în ceea ce privește durata generală de viață a cetățenilor lor.
Speranța de viață la naștere în România, și așa printre cele mai mici din Europa, a scăzut puternic în anii pandemiei până la 72,9 ani. S-a întors astfel la nivelul înregistrat în urmă cu 14 ani. La fel de alarmant este faptul că țara noastră nu a reușit să revină la valori similare cu cele din 2019, așa cum s-a întâmplat în alte state europene.
Așadar, România se află în grupul țărilor cu cele mai mici valori din Uniunea Europeană în ceea ce privește speranța de viață la naștere. Iar pandemia a accentuat acest fenomen.
Un vinovat major care scurtează viețile multor români este sistemul de sănătate bolnav
„Speranța de viață are o foarte mare legătură cu starea de sănătate a populației. Sistemul de sănătate din România este unul dintre cele mai precare din UE. Dacă ne uităm la numărul medicilor de familie, de exemplu, pentru că medicina primară joacă un rol important în sănătatea populației, constatăm că în afară de regiunea București - Ilfov, în restul țării numărul de cabinete de medici de familie de fapt a scăzut față de acum 10 ani.
Mai există și factori legați de condițiile de trai și de viață. De la alimentație - să ne uităm care e coșul alimentar al românilor, știm foarte bine că avem unul dintre cele mai mici consumuri de legume și fructe din UE sau la sport, avem o populație sedentară, și până la condițiile de muncă, pentru că spre deosebire de alte state din UE avem o mare parte a populației care e ocupată în construcții sau industrie, care vin la pachet cu boli profesionale”, a declarat Victoria Stoiciu, expert în politici sociale.
Țările europene cu cea mai mare speranță de viață sunt Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) și Irlanda (82,9 ani), în timp ce România (72,9 ani) și Bulgaria (73,6 ani). Dacă în 2019, speranța de viață la naștere a fost de 75,6 ani, în 2021 scăzuse cu 2,7 ani, până la 72,9. Adică dublu față de media europeană. Asta în timp ce nivelul mediu al speranței de viață din țările Uniunii a fost anul trecut de 80,1 ani. Dacă vecinii bulgari o duc mai rău la acest capital ca noi, la polul opus regăsim Italia și Suedia, țări cu unele dintre cele mai mari speranțe de viață din blocul comunitar, 82,9, respectiv 83,3 ani.
Cât mai trăiesc românii după pensionare
În raport se mai arată că în țările dezvoltate, scăderea din 2020 a fost parțial recuperată un an mai târziu. În schimb, în România, în anul 2021 speranța de viață la naștere a scăzut până la nivelul înregistrat cu 14 ani în urmă și acolo a rămas.
Datele mai arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, cu 5, 6 ani mai mult decât bărbații, în timp ce în România diferența e chiar mai mare, de 7,3 ani. Să ne uităm acum și la speranța de viață la 65 de ani.
După ce se pensionează, un român mai trăiește, în medie, doar 14,7 ani, mai puțin cu 2,2 ani față de media din 2019. În Suedia, media a fost anul trecut de aproape de 21 de ani, la fel și în Italia. Și media de la nivelul Uniunii Europene e ridicată, de peste 19 ani. Consumul de alcool în exces, fumatul, alimentația nesănătoasă și activitatea fizică redusă scurtează viața, atrag atenția specialiștii, potrivit digi24.