Invitatii EVZ
Condamnarea lui Guțul: între radicalizarea minorității găgăuze și votul de blam împotriva guvernării de la Chișinău
Denis Cenusa / sursa foto: Twitter
Din cuprinsul articolului
Pedeapsa de 7 ani de închisoare pronunțată în primă instanță asupra bașcanei Autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, are potențialul de a destabiliza mediul politic (pre- și post-) electoral.
Consecințele condamnării Evgheniei Guțul
Pedeapsa privativă de libertate împotriva lui Guțul creează un precedent grav pentru sistemul politic și juridic moldovenesc. Situația este complicată de profilul persoanei judecate și de conotațiile geopolitice ale cazului.
Astfel, pedeapsa de condamnare a fost aplicată șefei executivului găgăuz (liderul ales al minorității găgăuze), iar obiectul cazului este finanțarea ilegală de origine rusă. În consecință, proliferează premisele pentru adâncirea crizei deja existente în relațiile dintre Chișinău și Comrat (capitala administrativă a Găgăuziei), care va fi alimentată și mai mult de atacurile mediatice de la Moscova.
Patru aspecte ale cazului Guțul vor avea implicații pentru viitoarele procese politice din Republica Moldova. În primul rând, în urma unui proces pe o cauză penală privind finanțarea ilegală de către un partid politic, a fost stabilită o pedeapsă cu închisoarea.
În total, investigația penală pe acest dosar a durat aproximativ 2 ani (ianuarie 2022-aprilie 2024), iar ședințele de judecată – aproximativ un an (aprilie 2024-iunie 2025). Sentința a fost pronunțată la 5 luni de la reținerea lui Guțul (martie 2025).
Cazul Guțul, foarte sensibil
Un alt al doilea aspect ține de faptul că acuzațiile de finanțare ilegală au fost validate în raport cu un partid politic cu reprezentare parlamentară, obținută la alegerile din 2021 (Partidul Politic „Șor” - 6 deputați).
Ulterior, partidul politic a fost declarat neconstituțional și dizolvat în aproximativ 6 luni (între iunie 2023 și ianuarie 2024). Al treilea aspect privește originea finanțării ilegale care a stat la baza sentinței. În acest sens, este o noutate ca reprezentanții unui partid politic să fie sancționați pentru utilizarea ilicită de bani, transportați ilegal din Rusia.
Cea de-a treia dimensiune se învârte în jurul relației dintre populația majoritară și minoritatea găgăuză. Niciodată în istoria sistemului politico-judiciar moldovenesc nu au existat sentințe pe dosare care implică activități criminale grave cu participarea unor exponenți ai puterii din Autonomia Găgăuză. Această combinație de factori sporește sensibilitatea cazului Guțul, care până acum a provocat reacții oficiale de condamnare doar în Rusia.
Radicalizarea minorității găgăuze – ca metodă de fidelizare a votanților pro-ruși
Hărțuirea judecătoarei care a emis sentința în primă instanță (judecătoria din sectorul Buiucani al capitalei), Ana Cucerescu, arată determinarea susținătorilor lui Guțu de a pune presiune pe tot sistemul judiciar moldovenesc.
Astfel de atacuri au în mod clar scopul de a proiecta o imagine de inamic public atât în raport cu judecătoarea în cauză, cât și cu guvernul, care își asumă responsabilitatea pentru reforma sistemului judiciar. În plus, cei care au folosit acțiuni de teroare psihologică împotriva judecătorului vor să transmită un mesaj instanței ierarhic superioare, unde apărarea lui Guțul va contesta decizia primei instanțe.
Tratamentul aplicat judecătoarei Cucerescu nu este o simplă răzbunare pentru sentința pronunțată, ci mai degrabă face parte dintr-o campanie mai amplă de intimidare a judecătorilor care se vor ocupa de cazul lui Guțu în continuare. Cu alegerile parlamentare la orizont, unii judecători ar putea fi descurajați să examineze neîntârziat și neinfluențat de presiuni externe, așteptând rezultatele alegerilor.
Dosarele ar putea fi rejudecate
Dacă PAS nu obține o majoritate, atunci dosarele cu conotații politice, inițiate în timpul mandatului lor, ar putea fi chiar rejudecate. Sistemul judiciar ar putea prelungi examinarea dosarele până la clarificarea situației politice. Această predispoziție se observă deja în cazul oligarhului fugar Vlad Plahotniuc, deținut în Grecia, a cărui cerere de extrădare către Republica Moldova nu s-a materializat, ridicând suspiciuni de sabotaj politic.
Deși Guțul nu a avut anterior un sprijin larg în cadrul Autonomiei Găgăuze, după primirea sentinței, Adunarea Populară a regiunii a anunțat pregătirea unei rezoluții de condamnare a deciziei instanței. Dacă sentința în cazul lui Guțul va fi menținută de instanța superioară, atunci necesitatea alegerilor anticipate pentru funcția de bașcan va deveni imperativă în trei luni.
Cu toate acestea, Adunarea Populară se opune unui astfel de scenariu. Factorul psihologic și politic alimentează un sentiment de insurgență în rândul clasei politice găgăuze, din care apar referințe la rezistența împotriva Chișinăului din anii 1990, din care s-a născut autonomia găgăuză.
Chiar dacă alegerile pentru bașcan vor fi organizate, acestea nu pot avea loc decât după alegerile parlamentare din 28 septembrie și riscă să fie boicotate de populația autonomiei.
Sentința pentru Evghenia Guțul i-ar putea mobiliza pe pro-ruși
Deși Ilan Șor și aliații săi politici se bucură de sprijinul a aproximativ 10% din populație, sentința impusă lui Guțul ar putea crea un efect de mobilizare („rally round flag”) în rândul populației pro-ruse și al segmentelor geopolitic neutre, indiferent de limba vorbită și etnie.
Într-un context electoral tensionat și un electorat puternic polarizat, radicalizarea găgăuzilor ar putea amplifica loialitatea publicului față de forțele politice care se opun partidului de guvernământ (Partidul Acțiune și Solidaritate – PAS). În același timp, radicalizarea găgăuzilor ar putea alimenta sentimente anti-ruse, similare celor răspândite împotriva lui Alexandr Stoianoglo (oponentul Maiei Sandu), în timpul alegerilor prezidențiale din 2024.
Scenariile implicate în cazul lui Guțul trebuie examinate cu atenție, deoarece pot avea un impact asupra alegerilor și a tranziției democratice de după scrutin. Acoperirea mediatică a campaniile de "victimizare" a lui Guțul facilitează modelarea comportamentelor electorale, populația fiind îndrumată nu doar să voteze pentru un anumit partid (votul anti-PAS), ci și să participe în număr mai mare la vot (rata participării).
Scenariul 1. Radicalizarea „izolată” a protestelor – alimentarea clivajelor etnice.
Prin instrumentalizarea condamnării lui Guțul, intenția lui Șor ar putea fi mai limitată decât ar părea la prima vedere. Concentrarea întregului aparat de stat pe prevenirea și contracararea acțiunilor lui Șor generează constrângeri obiective pentru proiectele politice "șoriste". Prin urmare, potențialul protestelor găgăuze s-ar putea reduce la alimentarea unor narațiuni despre presupusa opresiune a minorității găgăuze de către autoritățile centrale de la Chișinău.
Scenariul 2. Încercări de exportare a spiritului de protest găgăuz în alte regiuni ale țării – activând sentimente de răzbunare politică față de guvern.
Din Autonomia Găgăuză, protestele s-ar putea multiplica și în alte raioane, în special în Orhei, unde rețeaua Șor dispune de resurse umane. Răspândirea protestelor în sprijinul lui Guțul va avea conotații electorale, fiind folosite pentru sensibilizarea publicului să voteze împotriva PAS prin susținerea partidelor cu o agendă geopolitică neutră sau pro-rusă.
Scenariul 3. Aducerea protestelor la Chișinău – pentru a contesta rezultatele alegerilor în cazul unei victorii a PAS.
Radicalizarea minorității găgăuze ar fi un pas inițial în pregătirea terenului pentru exportarea protestelor în capitală, pentru a genera incertitudine și instabilitate politică înainte de anunțarea rezultatelor alegerilor. Astfel, protestele pro-Guțul și anti-Sandu ar putea fi folosite pentru a reacționa, inclusiv prin violență, la situația în care PAS reușește să acumuleze voturi care i-ar permite perpetuarea la putere.
