Concediul medical și concediul de odihnă. Ce trebuie să știe angajații

Concediul medical și concediul de odihnă. Ce trebuie să știe angajații Concediul sălbatic. Sursa foto: Pixabay

Concediul de odihnă este unul dintre elementele care trebuie să se regăsească obligatoriu în orice contract individual de muncă. Este un drept al salariatului la care nu se poate renunța și nu poate fi privat de acesta. Dar ce prevede legislația despre concediul de odihnă după cel medical.

Dreptul salariatului la concediul de odihnă. Ce spune legea

Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților, potrivit legii 53/2003 din Codul Muncii.

Legislația stabilește că durata concediului de odihnă anual nu poate fi mai mică de 20 de zile lucrătoare, aceasta reprezentând ”durata minimă”.

Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în conformitate cu prevederile legale și cu respectarea contractelor colective aplicabile, explică avocat.net.

Ne puteți urmări și pe Google News

Salariații trebuie să știe că în concediului de odihnă anual nu sunt incluse zilele de sărbători legale în care nu se lucrează, sau alte zile libere plătite și care sunt stabilite prin contractul colectiv. Așadar, când un salariat își ia un concediu și în timpul acestuia sunt weekend-uri sau sărbători legale, acestea se scad din totalul zilelor de concediu luate.

Alte perioade care nu interferează cu concediul de odihnă

În Codul Muncii sunt prevăzute și alte perioade care nu pot fi incluse în concediul de odihnă, dar care sunt plătite de angajator.

Acestea sunt următoarele:

perioadele de incapacitate temporară de muncă (aici intrând, implicit, incapacitatea de muncă ce este cauzată de probleme de sănătate);

perioadele aferente concediului de maternitate;

concediul paternal;

concediul de risc maternal;

oncediul pentru îngrijirea copilului bolnav;

concediul de îngrijitor;

Legea mai face referire la o situație și anume absența de la locul de muncă, pe o perioadă de cel mult 10 zile/an.

Aceasta include situații neprevăzute precum urgențele familiale cauzate de boli, accidente, ori altele.

Perioadă la care se face referire se va recupera, iar modalitatea de recuperare va fi decisă de comun acord de către angajat și angajator.

Concediul de odihnă, după concediul medical

Legislația muncii prevede clar că salariații care s-au întors din concediu medical pot beneficia în continuare de concediu de odihnă.

Dacă situația de incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă anual, acesta din urmă se va întrerupe și angajatul va intra în concediu medical, explica sursa citată.

Restul zilelor de concediu de odihnă pot fi efectuate după încheierea perioadei de incapacitate temporară de muncă.

Pot exista situații când acest lucru nu este posibil și atunci zilele de concediu de odihnă neefectuate pot fi reprogramate.

Dreptul la concediu de odihnă anual este garantat și ”în situația în care incapacitatea temporară de muncă se menține pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical”, se arată în lege.

Așadar, perioadele celor două tipuri de concedii, de odihnă și medical, nu pot interfera.

Revista presei