ANA, criticată și de Comisia Europeană. Specialiștii recomandă dezincriminarea consumului

Droguri. Sursă foto: Dreamstime

Comisia Europeană recomandă noi măsuri împotriva traficului de stupediante, iar specialiștii spun că ar trebui dezincriminate consumul și deținerea.

Comisia Europeană cere noi măsuri împotriva luptei cu traficul de droguri. Statistica invocată de Comisia Europeană arată că numai în 2021 au fost confiscate 303 tone de cocaină.

Comisia a constatat că România nu s-a ocupat cu adevărat de lupta împotriva drogurilor. Fondurile alocate Agenției Naționale Antidrog s-au dus în proporție de 80% pentru plata salariilor. Agenția ar putea funcționa în subordinea Ministerului Sănătății.

Măsurile propuse de specialiști

România ar trebui să adere la „standardul de aur” al dezincriminării susținut de Consorțiul Internațional Pentru Politice Publice în Domeniul Drogurilor (IDPC, 2022) și de Comisia Globală pentru Politica Drogurilor (GCDP). Aceste organizme recomandă eliminarea tuturor sancțiunilor pentru consum și activități conexe, adică posesia, cumpărarea și cultivarea pentru consumul propriu.

Conform acestor organisme, un număr tot mai mare de guverne, grupuri ale societății civile, rețele de persoane care consumă droguri, cercetători din întreaga lume și lideri globali au recunoscut necesitatea urgentă a dezincriminării.

„Recomandăm eliminarea tuturor sancțiunilor penale pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu, pentru toate substanțele, conform recomandărilor Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie (2023) - organism reprezentativ al medicilor psihiatri.

Este necesară consultarea cu partenerii internaționali cu experiență în dezincriminare, precum Portugalia și Spania, dar și cu cei aflați în fruntea mișcărilor internaționale de liberalizare, precum Germania. Pentru a stabili cantitățile de droguri până la care s-ar dezincrimina posesia pentru fiecare tip de drog, recomandăm factorilor decizionali să preia ca model reglementările din statele unde sunt aplicate astfel de politici”, spun autorii studiului, Fundația Friedrich Ebert Stiftung România.

Ce recomandă Comisia Europeană

Printre măsurile avute în vedere să numără crearea unei noi Alianțe Europene a Porturilor pentru a spori rezistența acestora împotriva infiltrărilor din partea organizațiilor de traficanți. Se dorește consolidarea activității autorităților vamale, a organelor de aplicare a legii, a actorilor publici și privați din porturile Uniunii. S-a luat în considerare și consolidarea cooperării dintre procurorii și judecătorii specializați și utilizarea alertelor Sistemului de Informații Schengen (SIS).

Se are în vedere introducerea unor măsuri de prevenire a criminalității organizate prin schimbul de bune practici și orientări între statele membre. Se are în vedere cooperarea între partenerii internaționali pentru a face față amenințării globale, inclusiv prin consolidarea schimbului de informații. Comisia speră să pună aceste măsuri în aplicare până în 2024.

Comisia Europeană a anunțat că va lansa o cerere de propuneri privind criminalitatea organizată în cadrul Fondului pentru securitate internă, în valoare totală de 20 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2023. Până în vara anului 2024 o agenție a UE pentru droguri urmează să devină operațională.

România a pierdut lupta cu traficul de stupefiante

Comisia consideră că Agenția Națională Antidrog este depășită de situație. În România funcționează de aproape 20 de ani Agenția Națională Antidrog, dar eficiența activității sale este foarte scăzută.

Sursa foto. EVZ

„Deși Agenția funcționează de aproape 20 de ani, consumul de droguri tot crește. În anul 2022, din bugetul de 32 de milioane de lei anual, 26 de milioane s-au cheltuit cu plata salariilor personalului, iar sub 20% din bani s-au alocat pentru implementarea de programe”, arată studiul „POLITICILE PUBLICE ANTIDROG ÎN ROMÂNIA - Între justiție penală și sănătate publică”, potrivit Jurnalul.

Reamintim că, recent, și Curtea de Conturi a României a constatat că Agenţia Naţională Antidrog (ANA) este o instituție ineficientă, care trebuie să-şi regândească reţeaua pentru a putea să asigure serviciile pentru care primește o sumă mare din banii publici.