Comisia Europeană a abordat compania elenă Mytilineos Energy & Metals pentru a-i cere să analizeze posibilitatea producției de galiu ca produs secundar la rafinăria sa de la Agios Nikolaos, Creta, unde bauxita este transformată în alumină, materia primă pentru aluminiu. Astfel, în anumite condiții, compania poate oferi un avantaj strategic pe piața europeană a producției de semiconductori, de panouri fotovoltaice și fibre optice.
Această evoluție vine după anunțarea recent de către China a planurilor de a limita exporturile de galiu și germaniu. Uniunea Europeana importă din China 70% din necesarul de galiu și 45% din necesarul de germaniu și există puține companii în afara Chinei capabile să producă metale de înaltă puritate utilizate la fabricarea semiconductorilor, a panourilor fotovoltaice și a fibrelor optice. Pe de altă parte, situația grea în care se află industria europeană de producere a metalelor în ultimii ani face să fie extrem de dificilă investirea a zeci de milioane de euro necesare pentru a produce galiu, fără sprijin guvernamental, pentru a face față inflației și costurilor ridicate ale energiei.
„Cu câteva luni în urmă, Comisia Europeană a depus propunerea sa de directivă cu privire la materiile prime critice pentru a ajuta industria minieră și de prelucrare europeană, care ea însăși are un deficit și este total dependentă de importuri, în principal din China și Rusia”, spune Evangelos Mytileneos, președintele companiei elene Mytilineos și președintele Eurometaux, Asociația Paneuropeană a industriilor metalelor neferoase. Totuși, „spre marea surprindere a tuturor părților interesate, precum și a guvernelor statelor membre, pe lista acestor materiale emisă de Comisie, aluminiul, alumina și zincul nu erau prezente, deși acestea se numără cu siguranță printre cele mai critice/ strategice materii pentru tranziția verde, conform propriei metodologii a Comisiei”, adaugă el. „După obiecțiile majore ridicate de Eurometaux, Asociația Europeană a Aluminiului etc., Consiliul Miniștrilor a „corectat” greșeala Comisiei și a reintrodus aceste trei materiale critice pe lista CRM”.
Dar, continuă Evangelos Mytileneos, „nu au trecut nici măcar zece zile și dintr-odată China a interzis exportul de galiu și germaniu, materiale necesare pentru fabricarea semiconductorilor”.
Indicii importante cu privire la existența pământurilor rare în Grecia
Grecia se numără printre țările europene care pot sprijini planul de a face Bătrânul Continent independent de China în ceea ce privește furnizarea de pământuri rare și materii prime critice.
Geologia Greciei prezintă roci magmatice acide asemănătoare cu cele din Europa de Nord, care găzduiește binecunoscutele zăcăminte Norra Kärr din Suedia, Kvanefjeld și Kringlerne din Groenlanda și Fen din Norvegia și Finlanda, despre care se consideră că pot acoperi singure nevoile Europei în următoarele decenii.
Există indicii semnificative ale existenței pământurilor rare în principal în nordul Greciei, conform cercetărilor efectuate de Direcția pentru Resurse Minerale și Metalurgice din cadrul Autorității Elene de Cercetare Geologică și Minerală. Pământuri rare, chiar cu un conținut ridicat, au fost detectate în zona țărmului și zona subacvatică dintre Halkidiki și Alexandroupoli. Cercetările sedimentologice și analizele probelor din aceste zone au fost destul de încurajatoare, cu un conținut mediu de pământuri rare de 1,17%, dar, din păcate, și cu un conținut considerabil de toriu (element radioactiv). Existența elementelor radioactive și a metalelor grele în pământurile rare este principalul motiv pentru care, deși s-au găsit zăcăminte în Europa, acestea nu au fost exploatate până în prezent, explică dr. Konstantinos Laskaridis, șeful Direcției de Resurse Minerale și Metalurgice din cadrul Autorității Elene de Cercetare Geologică și Minerală.
Pământurile rare din Grecia au atras și interesul Chinei în trecut. În urmă cu nouă ani, oficiali de la Serviciul Geologic Chinez și de la compania metalurgică Minmettals au efectuat vizite la Atena și au avut întâlniri cu conducerea Ministerului Mediului, exprimându-și disponibilitatea de a investi. Cu toate acestea, astfel de investiții, pe lângă faptul că au nevoie de ani buni pentru a da randament, se confruntă adesea cu opoziția militanților de mediu care se opun mineritului, potrivit moneyreview.gr.
Dependența industriei europene față de China
La data de 3 iulie, China a anunțat restricții pentru exporturile de galiu și germaniu, care sunt esențiale pentru fabricarea semiconductorilor, restricții ce vor intra în vigoare de luna viitoare. Decizia Beijingului a tras un semnal de alarmă, întrucât UE importă din China 71% din necesarul de galiu și 45% din necesarul de germaniu.
Anunțul a fost răspunsul Chinei la noua strategie a UE de a controla exporturile de înaltă tehnologie, dar și la decizia Olandei de a urma Japonia și SUA în politica de impunere de restricții asupra vânzărilor în străinătate de echipamente pentru fabricarea semiconductorilor.
„Mișcarea Chinei este un reminder puternic cu privire la cine are poziția dominantă în acest joc”, spune Simone Tagliapietra, cercetător la Institutul Bruegel. „Realitatea dură este că va dura cel puțin un deceniu pentru ca Occidentul să devină independent de lanțurile de aprovizionare cu metale ale Chinei, așa că aceasta este într-adevăr o dependență asimetrică”, a adăugat el, potrivit Bloomberg.
UE a învățat deja o lecție grea anul trecut când, după invadarea Ucrainei, s-a grăbit să-și diversifice importurile de petrol și gaze, dar inflația a crescut și au existat temeri privind colapsul unor industrii întregi. Această situație a divizat blocul comunitar, întrucât statele membre nu au fost mult timp în stare să convină asupra poziției pe care ar trebui să o adopte față de Rusia.
Aceeași dinamică se conturează acum și în ceea ce privește poziția UE față de China, întrucât unele țări refuză să-și pună în pericol relațiile comerciale cu cea de-a doua economie a lumii.
În plus, beneficiile relației pentru UE sunt uriașe și în ceea ce privește exporturile. De exemplu, China este o piață mare pentru sectorul european al automobilelor, al medicamentelor și al mașinilor. Marii producători germani de automobile dețin zeci de fabrici în China.
Însă Statele Unite au făcut presiuni puternice asupra Europei pentru a-și întări poziția față de Beijing, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut că blocul comunitar ar trebui să fie independent de China, fără a întrerupe complet legăturile bilaterale.
În acest context, UE a lansat un program pentru materiile prime în luna martie pentru a facilita finanțarea și acordarea de licențe pentru noile proiecte de minerit și prelucrare, precum și pentru a construi parteneriate comerciale puternice în cadrul blocului. În același timp, UE și SUA au în vedere un scenariu de cooperare pentru achiziții și investiții comune în domeniul metalelor.
„Europa de astăzi este foarte dependentă de China pentru o serie de tehnologii curate și componente cheie, așa că o escaladare a acestor tensiuni ar putea face tranziția ecologică a Europei mai dificilă”, a spus Tagliapietra , referindu-se la Green Deal. (Traducerea-Rador)