Prima versiune a Acordului de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă şi nu dovedeşte că lecţia dată de eşecul cheltuirii banilor UE este valorificată, au transmis experții Comisiei Europene guvernului României, potrivit unor surse citate de Mediafax.

UPDATE: Ministerul Fondurilor Europene a precizat că Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 va fi transmis Comisiei Europene la sfârşitul lunii ianuarie, iar în document au fost integrate deja unele dintre comentariile primite de la serviciile CE în decembrie, informează Mediafax. "Prima versiune a Acordului de Parteneriat 2014 - 2020 a fost transmisă serviciilor Comisiei la începutul lunii octombrie 2013, în cadrul dialogului informal purtat pentru pregătirea documentelor de programare pentru perioada 2014 - 2020. În luna decembrie 2013, Comisia a transmis o serie de comentarii pe marginea documentului, iar ulterior reprezentanţii autorităţilor române au discutat cu partenerii comunitari despre acestea. În urma discuţiilor, unele comentarii a fost integrate în actuala versiune de lucru a Acordului de Parteneriat 2014 - 2020, în cazul altor comentarii s-a ajuns la o poziţie comună a celor două părţi, dar au fost şi comentarii pe care serviciile Comisiei le-au retras ca urmare a argumentelor aduse de partea română. Discuţiile dintre autorităţile române şi reprezentanţii Comisiei sunt o etapă firească în cadrul procesului de negociere dintre un stat membru UE şi Comisia Europeană", se arată într-un comunicat transmis azi de MFE. Observaţiile au fost transmise de către experţii Comisiei Europene (CE) prin intermediul misiunii României la Bruxelles, la sfârşitul lunii decembrie, pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat finalizată în luna octombrie. "Sunt detalii/repetiţii extensive pentru anumite necesităţi în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesităţile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă şi pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente şi avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman", se arată în documentul citat de Mediafax. Experţii Comisiei Europene mai avertizează și că lecţiile învăţate în perioada 2007-2013 nu au fost suficient de  bine valorificate. "Global, documentul demonstrează insuficientă orientare spre rezultat. Rezultatele propuse sunt descrise într-o manieră prea vagă, nu sunt suficient de concrete şi ar trebui reconsiderate, împreună cu obiectivele propuse. Realizările aşteptate trebuie să fie mai concrete, stabilind legături mai bune între zonele de finanţare identificate şi rezultatele aşteptate", mai afirmă experţii CE. În ceea ce privește sistemul de sănătate, reforma educaţiei şi munca nedeclarată, oficialii CE atenţionează că textul este prea detaliat în descrierea realizărilor de până în prezent în loc să fie descrise problemele încă existente şi să vizeze cauzele acestora. Experţii europeni mai atenţionează că investiţiile în unităţi de cazare turistică, incluzând facilităţi de tratament pentru sănătate şi spa în staţiuni turistice, indicate în document la secţiunea necesităţilor de finanţare, ar trebui să provină din strategii de dezvoltare locală, cu scopul de a sprijini creşterea economică la nivel local şi regional sau sectorul de business. "Acestea nu pot fi considerate ca investiţii publice în sănătate", arată oficialii CE. Comisia Europeană atrage și atenția că angajamentul şi capacitatea autorităţilor de mediu de a evalua în mod adecvat rapoartele de mediu solicitate în procedurile de autorizare s-au dovedit foarte slabe şi nesusţinute. "Investiţiile în proiecte energetice, noi sau modernizate, bazate pe deşeuri sunt menţionate ca priorităţi anticipând concluzii ale unui studiu în desfăşurare şi pe baza unei analize de oportunitate încă nerealizate. Incineratoarele nu pot fi obiectivele explicite şi, oricum, trebuie văzute ca o a doua opţiune. Acţiunea de implementare a măsurilor pentru soluţionarea cauzelor abandonului activităţilor agricole este prea vagă şi, aşa cum este formulată, nu poate duce la concluzia că va avea ca rezultat protecţia mediului", se arată în documentul transmis de la Bruxelles. Documentul mai atrage atenția că informaţiile cu privire la deficienţele de resurse umane sunt foarte vagi şi nu propun niciun fel de măsuri concrete, precum managament bazat pe perfomanţă, recrutare eficientă şi transparentă. "Evaluarea deficienţelor de managament şi control trebuie continuată, cu sublinierea cauzelor principale (...) având în vedere că autorităţile de management şi organismele intermediare suferă de deficienţe similare şi necesită la rândul lor măsuri corective consistente. O coordonare mai strânsă nu poate nici pe departe fi văzută drept singura soluţie la deficienţele grave înregistrate în perioada de programare financiară 2007-2013", mai spun oficialii europeni. "În acelaşi timp, informaţiile cu privire la deficienţele de resurse umane sunt foarte vagi şi nu propun niciun fel de măsuri concrete, precum managament bazat pe perfomanţă, recrutare eficientă şi transparentă, iar o explicaţie trebuie furnizată şi cu privire la rolurile şi responsabilităţile diverselor organisme intermediare care funcţionează în acelaşi sector, pentru că, aparent, există suprapuneri", avertizează Comisia Europeană.