Comisia Europeană şi-ar putea da vineri, 17 iunie, avizul foarte aşteptat privind cererea Ucrainei de candidatură la aderarea la Uniunea Europeană, a arătat joi purtătorul său de cuvânt şef.
Colegiul Comisiei nu se va ocupa în acea zi numai de cererea ucraineană, ci şi de cele ale Moldovei şi Georgiei. Aceste trei ţări din "parteneriatul estic" al UE şi-au depus cererea de aderare la Uniune repede după agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie. Pentru această chestiune de interes geostrategic primordial, cei 27 de comisari vor ţine luni o dezbatere de orientare.
Pe baza avizelor Comisiei, statele membre ale Uniunii vor fi chemate să se pronunţe asupra acordării statutului de ţară candidată la aderare, o decizie care necesită unanimitate. Era deja prevăzut că summitul şefilor de stat şi de guvern din 23 şi 24 iunie de la Bruxelles va reveni asupra acestei chestiuni, scriu cei de la La Libre Belgique.
Joi, preşedinţii grupurilor politice din Parlamentul European, instituţie care şi-ar putea da aprobarea la mini-plenara din 22 şi 23 iunie, i-au invitat pe liderii europeni să acorde statutul de candidat Ucrainei şi Moldovei şi să "lucreze pentru acordarea" acestui statut Georgiei, arătându-se mai moderaţi faţă de ţara din Caucaz. În Consiliu, o sursă de nivel înalt deplângea faptul că această ţară nu dă multe semnale pozitive Europei în ce priveşte respectarea statului de drept sau a luptei împotriva corupţiei. Conceptul de comunitate (geo)-politică europeană va reveni de asemenea pe agendă.
Acordarea statutului de ţară candidată la aderare nu e deloc o aderare, ci punctul de plecare al unui proces de negociere destinat să dureze mai mulţi ani pentru ca ţara candidată să reuşească să demonstreze că respectă valorile fundamentale ale democraţiei, că este suficient de solidă economic pentru a intra pe piaţa unică europeană şi că şi-a aliniat legislaţia la cea a Uniunii.
Candidată la aderare din 1999, Turcia preşedintelui Recep Tayyip Erdogan se îndepărtează an de an de această perspectivă. Celelalte ţări candidate vin din Balcanii de Vest. Albania şi Macedonia de Nord sunt cel mai bine plasate, ceea ce este mai puţin cazul Serbiei şi Muntenegrului. În sfârşit, Kosovo şi Bosnia-Herțegovina sunt considerate candidate "potenţiale".
UE acordă un ajutor humanitar suplimentar de 205 milioane de euro
Uniunea Europeană a alocat joi 205 milioane de euro suplimentari ajutor umanitar pentru Ucraina, a anunţat comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, cu ocazia unei vizite în această ţară. Asta ridică finanţarea totală a ajutorului umanitar al UE şi valoarea ajutorului în natură ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia la peste 700 de milioane de euro, din care 13 milioane de euro sunt consacrate unor proiecte în Moldova vecină. "Graţie acestei finanţări, partenerii noştri umanitari furnizează hrană, apă, îngrijiri de sănătate, adăpost, protecţie şi ajutor în bani. Colaborăm strâns cu autorităţile ucrainene pentru a veghea că acest ajutor furnizat de statele membre ale UE va fi adaptat nevoilor în constantă evoluţie", a arătat comisarul sloven într-un comunicat.
Potrivit Naţiunilor Unite, 15,7 milioane de persoane din Ucraina au nevoie de ajutor umanitar. Peste 14 milioane au fost nevoite să-şi părăsească domiciliul, din care 7 milioane au fost nevoite să fugă în străinătate. (RADOR)