Judecătorii Comisiei de la Veneţia au recomandat României – vineri, prin intermediul publicării unei opinii preliminare – să reconsidere sistemul de numire şi demitere a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor respective din Constituţie, în vederea creării condiţiilor pentru un proces de numire şi demitere neutru şi obiectiv prin menţinerea rolului instituţiilor, cum ar fi preşedintele şi CSM, capabile să echilibreze influenţa ministrului justiţiei.

Recomandarea Comisiei de la Veneţia – for consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experţi independenţi în domeniul dreptului constituţional – vizează proiectele de amendamente la trei proiecte de modificare a legilor Justiţiei.

Pentru libertatea de exprimare

În cadrul aceluiaşi document, Comisia de la Veneţia mai recomandă României să elimine sau să definească mai bine prevederile care le permit procurorilor superiori să invalideze soluţii ale procurorilor din lipsă de temei, dar şi să elimine restricţia propusă privind libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor. Potrivit Agerpres, o altă solicitare adresată ţării noastre rezidă în suplimentarea prevederilor privitoare la răspunderea materială a magistraţilor prin declararea explicită a faptului că, în absenţa relei credinţe şi/ sau a neglijenţei evidente, magistraţii nu sunt răspunzători pentru o soluţie care ar putea fi contestată de o altă instanţă.

Nu vor o structură în Procuratură destinată investigării magistraţilor

De asemenea, Comisia recomandă autorităţilor române să reconsidere propunerea de creare a unei structuri separate în cadrul procuraturii care să se ocupe de investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori şi, ca alternativă adecvată în această privinţă, să recurgă la procurori specializaţi, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente. De asemenea, se recomandă la renunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi certificat faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului.

Clarificările juristei Ingrid Mocanu

​Jurista Ingrid Mocanu – fostă directoare în Ministerul Justiției – a comentat, în exclusivitate pentru EVZ, recomandările Comisiei de la Veneţia. Mocanu a explicat că, în primul rând, trebuie precizat la ce se referă sau la ce ar trebui să se refere un astfel de raport, chiar consultativ: ar trebui să răspundă la întrebarea dacă anumite comportamente ale organismelor statale ori anumite reglementări respectă sau nu statul de drept și principiile democratice.

„Analiza este vastă, iar referirea este doar la câteva aspecte: în primul rând, la problemele procedurale se arată că proiectele de lege ale justiției (codurile încă nu le-au analizat, dar îmi este deja groază ce va ieși acolo) ar fi fost introduse într-o procedură de urgență și, deși indică în mod corect momentul de debut al procedurii, august 2017 (după discuții ce au debutat în 2015), tot i se pare cam rapidă procedura”, a specificat Mocanu. De procedura prin OUG a lui Prună sau de „măcelărirea” actualelor legi ale justiției de Macovei, prin asumarea răspunderii, nici măcar un cuvințel în Raportul ăsta (și nici în altele), a insistat Mocanu.

„Lucruri bune”

În al doilea rând, susţine jurista, referitor la chestiunile de fond ale modificărilor, Comisia găsește totuși și lucruri bune în propunerile de modificare: excluderea Președintelui din procedura de numire și revocare a conducerii Înaltei Curți, separarea carierelor, măsuri de eliminare a controlului serviciilor secrete asupra magistraților și interzicerea legislației paralele, secretizate. Este de remarcat, totodată, că face analiza pe o formă intermediară a legilor justiției, iar nu pe formele finale, care au alt conținut decât cel analizat de Comisie.

Unele dintre analize și propuneri sunt determinate de o greșită înțelegere a textelor și necunoașterea jurisprudenței Curții Constituționale ori a normelor actuale în materie: atribuțiile membrilor societății civile, revocarea membrilor CSM, infirmarea soluțiilor procurorilor de șefii ierarhici pentru netemeinicie, pensionarea anticipată a magistraților.

Despre decizia CCR privind revocarea şefei DNA

Potrivit juristei, cele mai importante trei chestiuni de fond analizate sunt: numirea și revocarea procurorilor de rang înalt - Comisia redă corect conținutul și deciziile Curții Constituționale referitoare la revocarea lui Kovesi și la rolul Președintelui României în numire și revocare, la rolul constitutional al ministrului justiției asupra procurorilor și recunoaște că ea, Comisia, nu poate face aprecieri ori critici la adresa deciziilor Curții Constituționale ori la modalitatea în care aceasta interpretează Constituția.

„Totuși, ne recomandă să revizuim Constituția, în sensul modificării art. 132 din Constituție, potrivit căruia procurorii sunt „sub autoritatea ministrului justiției”. Ceea ce nu uită să ne spună Comisia este împrejurarea că cele mai multe state cu democrații consolidate (Germania, Austria, Olanda, Danemarca, etc.) au fix același text în Constituțiile lor și fix aceleași proceduri de revocare precum cele propuse azi de noi”, a spus Mocanu.

„Concluziile raportului sunt de tot râsul!”

Alte două probleme importante analizate de Comisie se referă la secţia specială pentru magistraţi şi la răspunderea materială. „Referitor la crearea Secției Speciale pentru magistrați o consider neoportună, deși remarcă faptul că ar exista condamnări ale unor judecători pentru soluții, Comisia nu se declară foarte îngrijorată de acest aspect și nici nu încearcă să afle cum a fost posibil asta într-un stat de drept. Apreciază că garanțiile de independență sunt sporite prin modalitatea de numire a șefului acestei secții și prin vechimea procurorilor acestei secții, dar nu ne spune cum ar fi afectat Statul de drept ori democrația prin înființarea acestei secții”, a explicat Mocanu. „Concluziile din raport sunt de tot râsul: lupta anticorupție să trăiască și să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic”, concluzionează Mocanu.