Comemorarea Revoluției în Parlament nu mai prezintă interes nici măcar pentru aleși. Deși în urmă cu o săptămână au anunțat că vor face și anul acesta o ședință solemnă pentru comemorarea victimelor Revoluției din 1989, luni doar 199 de parlamentari și 20 de revoluționari au participat. Niciun reprezentant al ambasadelor sau vreun alt oficial nu a onorat invitația.Nici măcar președinții celor două Camere, Călin Popescu Tăriceanu și Valeriu Zgonea, nu au fost prezenți.

Ședința a durat mai puțin de o oră și a început cu un moment de reculegere.

De departe, cel mai de impact discurs a fost cel al lui Varujan Vosganian. El a făcut un apel către poporul român "pentru a-şi asuma morţii recenţi şi pentru a le da nume şi socoteală".

"Noi, când vorbim de morţii Revoluţiei, vorbim în abstract ca şi de la această tribună. Au murit 600 sau 700 sau 1.000. În clipa în care dai cifre abstracte, nu au nicio responsabilitate faţă de nimeni. (...) Când copiii de liceu învaţă de Ana lui Manole care duce mâncare iubitului ei, de ce nu învaţă şi de Raluca Sălăjan? Elevă în clasa a XII-a la Liceul "Iulia Hasdeu", a murit împuşcată în abdomen ducând mâncare iubitului ei care era soldat. Între Ana lui Manole şi Raluca Sălăjan nu există nicio diferenţă, dar poate copiii de liceu ar fi altfel educaţi şi călăuziţi în viaţă dacă ar şti asta", a afirmat Vosganian, luni, în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului menite să marcheze împlinirea a 26 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989.

El a amintit că într-un experiment efectuat prin ţară în urmă cu câţiva ani, în 20 de întâlniri, nimeni nu a ştiut să spună numele vreunui erou al Revoluţiei.

"Aceste cuvinte ale mele se vor un apel către dvs, către poporul român. (...) Hai să ne asumăm şi morţii noştri cei noi, care au murit în locul nostru pentru ca noi să putem trăi în locul lor. Lor trebuie să le dăm nume şi să le dăm şi socoteală", a adăugat el.

Vosganian susţine că, "în ceea ce priveşte comunismul, nu există o memorie comună".

"Nu înţelegem prin comunism acelaşi lucru. Nu toţi am fost victimele comunismului. Sângele celor care au murit în '89 a fost roşu, dar tot roşu era şi steagul Partidului Comunist. Nu am ştiut de aceea să deosebim călăii de victime. Neavând o memorie comună în faţa atâtor ambiguităţi, tergiversări şi unităţi de măsură, nicio asumare clară a istoriei recente nu există. Rezistenţa anticomunistă e încă necunoscută românilor. Dacă nu ar fi venit Decembrie 1989, numele lui Coposu ar fi rămas neştiut. Mulţi dintre cei care l-au hulit au venit la înmormântarea lui doar ca să se convingă că e mort. Propunerea privind înlocuirea statuii lui Lenin pe postamentul din faţa Casei Presei cu cea a Elisabetei Rizea a fost respinsă după o dezbatere penibilă, iar pe acel postament defilează tot felul de forme improvizate, mai elocvente probabil pentru tranziţia pe care o parcurgem", a mai spus senatorul ALDE.

Co-președintele PNL, Alina Gorghiu, a criticat de la tribuna Parlamentului faptul că pensile ”securiștilor sunt uriașe în raport cu cele ale victimelor” și a criticat faptul că

"Din păcate, bilanţul concret al condamnării comunismului conţine în continuare prea multe întrebări, care nu au reşit să primească răspuns nici în ziua de astăzi. (...) Crimele împotriva comunismului nu se pot prescrie. Statul român are obligaţia să afle adevărul. De aceea cred că dosarul Revoluţiei nu poate fi închis şi cred în justiţie chiar la decenii distanţă", a afirmat Gorghiu.

Atât Gorghiu, cât și deputatul Gheorghe Firczak, au precizat că dosarul Revoluției nu trebuie închis.

"Închiderea dosarului revoluţiei fără a se clarifica o serie de aspecte considerate semnificative reprezintă o atitudine profund anti-democratică, incompatibilă cu poziţia actuală a ţării noastre în context internaţional. Noi solicităm redeschiderea acestui dosar şi continuarea investigaţiilor până la clarificarea aspectelor controversate", a spus deputatul.

Toate discursurile s-au încheiat în ropote de aplauze, deși parlamentarii erau preocupați cu telefoanele, tabletele sau discuțiile cu colegii.