Premierul Sorin Grindeanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea au anunţat, imediat după preluarea funcţiilor, că renunţă la protectţia SPP şi, implicit, la coloana oficială atât de dragă înalţilor demnitari post-decembrişti şi atât de enervantă pentru românii de rând, şoferi ori pietoni.

Klaus Iohannis a fost huiduit şi claxonat de mai multe ori pentru că a blocat traficul cu coloana sa oficială.

Într-o zi de vineri a lunii aprilie 2016 i s-a întâmplat acelaşi lucru pe bulevardul Iuliu Maniu din Bucureşti, cel mai probabil la plecarea spre Sibiu. Luni după amiază, la întoarcerea în Capitală, fostul deputat Mihai Sturzu a povestit, pe Facebook, pe că pe DN1 “suita” președintelui Iohannis gonea cu 150 de kilometric pe oră, iar din aer zona era supravegheată de un elicopter MAI: “Am antemergator pe DN1 pe nimeni altul decât iubitul conducător Klaus Iohannis și suita lui de 9 (nouă) mașini. Se grăbește omul la serviciu lunea după-amiază. Zeci de polițiști au fost aliniați în ploaie pe tot DN1, șoferii de la poliţie gonesc cu 150 km/h în localități. Oprea 2”.

Tot atunci, Victor Ponta îl ironiza şi el pe Klaus Iohannis după ce coloana oficială a șefului statului a fost huiduită și claxonată de zeci de șoferi furioși care au rămas blocați în intersecție pe Bulevardul Iuliu Maniu din Capitală. Ponta a scris în postarea de pe Facebook că în afara deplasarilor președinților din SUA, Rusia sau China, el nu a mai vazut o coloană oficială așa lungă, mai ales că această protecție a lui Iohannis intervine într-o călătorie privată, acasă la Sibiu.

Fostul premier amintea faptul că, potrivit regulamentului SPP, între președinte și prim-ministru ar trebui să existe o paritate. Ponta spune că atât el, cât și Emil Boc sau Dacian Cioloș au folosit o singură mașină de protecție pe lângă cea oficială.

”Eu nu înțeleg de ce îl huiduie oamenii pe Iohannis doar pentru că stau blocați în trafic, din Militari pe Valea Oltului și până în Sibiu! Dl. Iohannis le-a spus de mult că va face "un altfel de politică"! Și se ține de cuvânt, chiar face totul altfel: Am participat la multe evenimente oficiale alături de președinții României (Iliescu și Băsescu) și nu am văzut NICIODATĂ o coloană atât de mare; total inutilă dacă nu ești președintele SUA, Rusia sau China!”

Nu era prima oară când coloana oficială a lui Klaus Iohannis era claxonată în trafic. Astfel de evenimente se înmulțiseră. În luna octombrie 2015, la mai puțin de o săptămână de la moartea polițistului Bogdan Gigină, din coloana oficială care îl însoţea pe ministrul de Interne Gabriel Oprea, delegația lui Klaus Iohannis fusese claxonată de către șoferi în Piața Presei Libere.

Paza unor demnitari de către ofiţerii SPP a devenit o adevarată legendă post-decembristă. Un grup de patru ofiţeri din MApN puneau pe 26 decembrie 1989 bazele SPP. La vremea respectivă, principala misiune a fost de a asigura protecţia fizică a membrilor marcanţi ai Frontului Salvării Naţionale, în special a lui Ion Iliescu. În timp, Serviciul de Protecţie şi Pază s-a umflat, ajungând la circa 2000 de oameni.

Secţiunea I a SPP se ocupa de paza şi protecţia preşedintelui României si a membrilor familiei acestuia. Prin secţiunile I, II şi III, asigura, în principal, protecţia preşedintelui, premierului şi şefilor celor două Camere ale Parlamentului. Însă, nivelul de protecţie este diferit de la caz la caz.

Primul preşedinte post-decembrist, Ion Iliescu, a fost un adevărat prizonier al Servicului de Pază şi Protecţie.

Cat a îndeplinit funcţia de şef de stat, în cele trei mandate, gărzile de corp, la orice vizită sau declaraţie de presă, făceau exces de zel, iar în cazul deplasărilor cu coloana oficială pregatirile erau minuţioase.

Pentru Ion Iliescu erau pregătite cel puţin două trasee de rezervă şi evacuare în caz de nevoie. Asta presupunea imobilizarea unor echipe mobile ale SPP, poliţie şi, în unele situaţii , jandarmi.

Coloana oficiala care îl însoţea pe Ion Iliescu avea 10-12 automobile, printre care şi o autospecială a salvării. Cum se deplasa cu viteză mare, accidentele şi incidentele în care au fost implicate maşinile coloanei oficiale erau frecvente.

Adrian Năstase, în diversele sale funcţii de înalt demnitar, a avut relaţii speciale cu angajaţii Serviciului de Protecţie, fiind păzit timp de 17 ani de sepepişti, din 1990, când era ministru de Externe, şi până în 2007 când i s-au retras gărzile de corp.

Principalul sau aghiotant era aproape la fel de celebru. Aida Bajenaru era tot timpul lângă el. După ce, în 2000, PDSR a câştigat alegerile, iar Adrian Năstase ajungea prim-ministru, Aida a fost numită, drept recompensă pentru efortul făcut în anii precedenţi, şefa protocolului la Camera Deputaţilor. Năstase a fost vestit pentru alaiul cu care se deplasa. O adevarata armată, de ofiteri, angajaţi ai Parlamentului sau mai târziu ai Guvernului, era mobilizată pentru orice deplasare a demnitarului.

Emil Constantinescu a militat în timpul campaniei electorale din 19986 pentru reducerea numărului aghiotanţilor şi garzii de corp care urmau să îl însoţească dacă era ales preşedinte.

Dupa ce a câştigat alegerile prezidenţiale, pentru o scurtă vreme, Constantinescu s-a ţinut de cuvânt. Între primele sale "ieşiri", la o reuniune a Grupului de Dialog Social, oamenii adunaţi în Piaţa Amzei au rămas şocaţi când a sosit cu o Dacie albă, veche, cu contra-aripile ruginite. Ofiţerii care îl însoţeau erau disperaşi pentru că nu reuşeau să formeze un dispozitiv pentru a-i garanta siguranţa. Sosirea lui Constantinescu nu a fost precedată de antemergatoarele poliţiei rutiere şi nici de echipe ale SPP, care ar fi avut misiunea de recunoaştere şi pregătire a sosirii demnitarului.

Ulterior, situaţia s-a schimbat. Emil Constantinesczu se deplasa numai cu coloana oficială, cu maşina blindată şi însoţit de o armată de gărzi şi aghiotanţi. În ciuda acestor schimbări, în toamna lui 2000, în faţa unei secţii de votare a fost agresat de Faur Isaia, care a aruncat cu cerneală pe hainele lui. Incidentul este unic in istoria SPP.

În seara celebră în care preşedintele Băsescu a petrecut la Golden Blitz alaturi de Gigi Becali calificarea echipei de fotbal Steaua în semifinalele Cupei UEFA, traseul a fost verificat cu două ore înainte ca preşedintele să se urce la volan. El şi-a condus singur autoturismul. Calea sa a fost însă asigurată de doua-trei maşini care au mers înainte. Ca de obicei, în fiecare intersecţie importantă au fost postaţi ofiţeri ai SPP, în civil, şi poliţişti de la Rutieră care au supravegheat trecerea şefului statului.

În timpul mandatelor sale, Traian Băsescu s-a arătat oarecum nemulţumit de modul în care oamenii în uniformă se adresau şoferilor şi pietonilor. La şedinţa de bilanţ a Ministerului Administraţiei şi Internelor, din februarie 2007, el a declarat că "am văzut foarte multe echipaje de la Poliţia Rutieră care însoţesc coloana oficială spunând vă rog sa treceţi pe banda unu şi foarte multe care spun treci pe banda unu".

În 2006, una dintre maşinile care făceau parte din coloana oficială a preşedintelui Basescu a accidentat o tânăra pe aleile din zona ROMEXPO.

Tot în acel an, una dintre maşinile SPP care îl însoţeau pe preşedinte s-a ciocnit cu autoturismul condus regulamentar de ziaristul Petre Mihai Băcanu. Accidentul, care a avut loc în zona Arcului de Triumf, nu s-a soldat cu victime, doar maşinile implicate suferind de pe urma coliziunii.

Este celebru accidentul pe care premierul Călin Popescu Tariceanu l-a avut în vara lui 2006 în localitatea ilfoveană Corbeanca. La ghidonul motocicletei Harley Davidson, Tăriceanu a pierdut controlul, intrand în coliziune cu un autoturism Ford Mondeo, care circula regulamentar. În urma impactului, premierul a suferit leziuni serioase la picior, misiunea sa de şef al guvernului fiind pusă în pericol. Trebuie spus că ofiţerii SPP care circulau în spatele motocicletei au văzut tot ceea ce s-a întamplat, însa nu au putut interveni pentru protecţia demnitarului.

În cazul în care demnitarul vrea să-şi conducă singur vehiculul, conducerea SPP îl atenţionează asupra riscurilor la care se expune şi, chiar dacă demnitarul crede ca e singur pe şosea, în spatele său se află o maşină cu ofiţeri SPP.

Foştii demnitari beneficiază de protecţie SPP astfel: Preşedintele - pe durata întregii vieţi; Primul Ministru- pe o perioadă de doi ani de la încheierea mandatului; Preşedintele Camerei Deputatilor şi al Senatului - pe o perioada de 1 an de la încheierea mandatului. În funcţie de situaţia informativ-operativă, pot fi dispuse măsuri de suplimentare sau de modificare a dispozitivelor de protecţie.