Colindele ca tradiție. Când au pătruns noțiunile creștine? Etnologii, etnografii susțin că vorbim de colindele care au existat înaintea creștinismului. Sunt atestate locuri în România, unde oamenii colindă dar noțiunile creștine apar marginal.
Colindele-originea numelui
Colindele sau corindele cum spun ardelenii au legătură cu noțiunea de „calenda” și „calendar”. Calendele erau primele zile ale unei luni. Calendarul latin era deci o înșiruire controlată a zilelor dintr-o lună. Calendele erau zile fixe alături de ide și de none. Adică de zilele 7-9 ale lunii, respectiv 13-15 ale lunii.
Aceste manifestări erau procesiuni rituale destinate holdelor, evenimentelor vesele de peste an. Măritișul fetelor era un astfel de pretext pentru a fi cântate colindele.
Colindele - de ce le-a preluat creștinismul?
Aceste manifestări artistice sunt diferite și destinate unui eveniment. Colindele se făceau în ceată. Astăzi pare atipic când cântăm colindele să vorbim de bradza de sub plug în plină iarnă. Sau să umbli cu ramuri înflorite de Anul Nou când e ger de crapă pietrele. Calendarul avea 10 luni în perioada Regalității Romei dar și în Grecia Antică.
Anul Nou la Roma, începea pe 1 Martie. Cum singagma agricultor-militar era baza (bonus miles bonusque colonus), colindele de Anul Nou priveau agricultura și renașterea naturii. Adăugându-se lunile Ianuarie și Februarie, dedicate Zeului Ianus și Zeului Faur, calendarul a ajuns la 12 luni. De aceea, lunile septembrie-decembrie au rămas și azi ca nume „a șaptea”, „a opta”, „ a noua”, „a zecea”. Deși acum ele sunt a noua, a zecea, a unsprezecea, a douăsprezecea. Așadar colindele, clar au origine precreștină.
De ce au fost preluate de creștinism?
Colindele se cântă de Crăciun, Anul Nou și chiar de Paști. Asta pentru că religia creștină s-a suprapus peste credințele non-creștine. Credințele non-creștine se bazează mult pe procesiuni. Unele aspecte ale ritualului sunt secrete, dar ceremonialul este public. Nu există sărbătoare pre-creștină să nu aibă cântece sau alai.
Sărbătorile erau organizate în momente cheie ale anului când lumea trebuia să alterneze munca și odihna. Zeii trebuiau mulțumiți prin ospețe și cântări. De la calendar s-a ajuns la colindar, corindar deci ca colinde. Elementul creștin s-a impus pentru că Nașterea Domnului era despre renașterea speranței în Mântuire.
Ori, tocmai aceste cântece rituale erau mijlocul prin care creștinismul a asimilat practicile non-creștine. Așa se face că la Rusalii, de exemplu, se joacă jocul Zeului Pan al naturii sau Călușul.
Recomandările noastre
