Pentru a obţine o rată de participare cât mai ridicată la alegeri, oamenii administraţiei au plimbat urna mobilă prin toată Rusia.
O atmosferă de sărbătoare a domnit ieri în mai toate oraşele Rusiei, pavoazate cu drapele naţionale în onoarea alegerilor legislative, transformate în ultimele săptămâni într-un veritabil referendum pentru Vladimir Putin şi felul în care a condus ţara în cei opt ani de când se află la putere.
La Moscova, pe marile bulevarde acoperite de polei, singurele afişe vizibile erau cele cu Vladimir Putin, primul pe lista partidului Rusia Unită. Nimeni nu părea să se sinchisească de reglementările privind publicitatea electorală în ziua scrutinului, afişele Rusiei Unite fiind amplasate chiar şi în faţa secţiilor de votare. Analiştii dădeau ca sigură victoria acestui partid, cotat în ultimele sondaje de opinie cu 60%-67%.
Doar o participare scăzută la vot ar fi putut umbri triumful liderului de la Kremlin, însă autorităţile locale s-au întrecut în oferte menite să-i atragă pe oameni la secţii. Astfel, în jurul multor secţii au fost amplasate gherete unde se vindeau produse alimentare ori haine, mult mai ieftin decât preţul pieţei. În alte locuri, pensionarii au fost momiţi la urne cu consultaţii medicale gratuite.
În plus, puţinii observatori independenţi care au monitorizat alegerile au raportat activitatea frenetică a personalului însărcinat cu urnele mobile. Comuniştii s-au plâns deja că numărul invalizilor care au solicitat urna mobilă este suspect de mare, iar ziariştii au constatat pe teren că operatorii băteau efectiv la uşile oamenilor, întrebându-i dacă nu vor să voteze. „Cele mai necinstite alegeri“
Acestea sunt „cele mai dificile şi mai puţin democratice“ alegeri din istoria recentă a Rusiei, a declarat ieri liderul comunist Ghenadi Ziuganov. La rândul său, liderul liberal Boris Nemţov, candidat la prezidenţialele din 2008, le-a definit drept „cele mai necinstite alegeri“. Partidele de opoziţie au semnalat fraude pe scară largă la scrutin, reclamând, printre altele, faptul că, în multe locuri, reprezentanţii lor nu au avut acces în secţiile de vot. La fel, ziariştii au fost împiedicaţi să intre în secţiile de vot fără o acreditare specială, care nu era prevăzută de lege.
O mare nedumerire a stârnit şi faptul că, potrivit agenţiei Reuters, numărul exact al cetăţenilor cu drept de vot urma să fie anunţat abia după încheierea scrutinului. Anul acesta, legea a fost modificată astfel încât până şi persoanele fără adăpost să poată vota. Toată lumea, la urne Spre exemplu, în satul Andreievskoe, situat la nord de Moscova, trei generaţii ale unei familii au votat împreună în bucătăria casei lor, relatează AFP. „Arătaţi-mi unde e Vova, Vova“, reclamă în gura mare bunicul Nikolai (81 de ani). Intimidată de prezenţa ziariştilor, funcţionara a refuzat, însă fiica sa, Galina, îi arată plină de solicitudine unde să voteze cu Putin. Aceeaşi situaţie şi în satul Sokolniki, unde majoritatea localnicilor au putut vota la ei acasă, în halat şi în papuci. Ampla mobilizare pare să fi dat roade. La închiderea urnelor din estul îndepă rtat al Rusiei, birourile teritoriale anunţau o prezenţă la vot mai bună decât în 2003. În regiunea Ciuhotka, prezenţa a fost de 73%. Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Ciurov, un prieten al lui Putin, a declarat ieri că participarea va fi sigur mai mare decât în 2003, când procentul final a fost de 56%. ÎNAPOI Revenirea la statul paternalist Alegătorii ruşi au optat din nou pentru puterea instaurată şi pentru un stat paternalist, la legislativele de duminică, aşa cum au făcut deseori în istoria lor, sacrificând liberul arbitru, apreciază experţii citaţi de AFP. „În Rusia, alegerile se prezintă în mod tradiţional ca o demonstraţie de loialitate faţă de putere“, explică Lev Gudkov, directorul centrului Levada. Ruşii au păstrat mentalitatea lui „homo sovieticus“ şi nu se simt stăpâni pe destinul lor, apreciază sociologul. „Teroarea stalinistă i-a învăţat să rămână în formaţie“, adaugă el. Fidelitatea faţă de putere - adesea autoritară - este o veche tradiţie în Rusia. După reformele liberale din anii ’90, „Putin s-a reîntors la modelul unui stat paternalist, acceptat pe deplin de populaţie, cu atât mai mult cu cât acesta nu a fost urmat de teroare, ci de o anumită dezvoltare economică“, apreciază Maria Lipman, de la Fundaţia Carnegie.
Recomandările noastre
