Sursele EVZ au avansat acest scenariu după ce în presă a apărut înregistrarea video amplasată în zona containerului din clubul Colectiv, unde imediat după aprinderea tavanului s-a produs o înghesuială de nedescris. Cum ieșirea era blocată, iar mulți dintre cei aflați în container s-au împiedicat și au căzut, acolo s-a format ceea ce supraviețuitorii au descris ca fiind „o grămadă” de oameni, „un morman”. Imediat după aceea, ușa de acces a cedat, iar „aerul rece a năvălit de afară” – așa cum spun cei care au reușit să scape din infernul din Colectiv.

Potrivit noii ipoteze, flăcările care s-au propagat pe tavan cu o viteză uluitoare – 3,5 metri pe secundă, potrivit suplimentului de expertiză aflat la dosar– ar fi putut fi alimentate de un amestec pe bază de hidrogen, așa cum este HHO.

În felul acesta s-ar explica de ce focul s-a extins rapid și, mai important, de ce până acum nici anchetatorii, nici experții nu au găsit catalizatorul, adică acea substanță care mărește viteza unei reacții chimice. Surse din domeniul aviației au declarat pentru EVZ că oxihidrogenul ar putea declanșa o astfel de reacție, iar după incendiu nu ar lăsa nicio urmă. Aceleași surse arată că oxihidrogenul a fost compusul care a accelerat incendul care în 1937 a cuprins zeppelinul Hinedenburg. Una dintre teoriile care încearcă să explice dezastrul de atunci este că în momentul aterizării, operatorii dirijabilului au dat drumul la hidrogen – gazul folosit de Hindemburg în locul heliului– iar în amestec cu oxigenul din aer s-a format HHO, un compus inflamabil. Autorul acestei teorii este A. J. Dessler, fost director al Space Science Laboratory din cadrul NASA. În ceea ce privește dezastrul din Colectiv, fiind mai ușor decât aerul, HHO s-ar fi putut acumula în partea de sus a încăperii, acolo unde era montat tavanul fals, din șipci de lemn. Dacă un asemenea gaz, precum HHO, ar fi potențat extinderea rapidă a focului pe tavan, o declarație a unui supraviețuitor, de la proces, pare să întărească această ipoteză: „Am văzut cum lângă mine ardeau oameni. Ardeau de sus în jos”.

Mărturii alesupraviețuitorilor

Pe 13 decembrie 2018, două arhitecte au relatat la Tribunalul București, cu ocazia unor noi audieri în dosarul Colectiv, cum au reușit să scape din incendiul care a cuprins clubul în data de 31 octombrie 2015. Cele două femei au mers împreună în data respectivă pentru a vedea concertul trupei Goodby to Gravity, iar mărturiile lor au cel puțin două aspecte comune: amândouă aveau pregătire pentru situații de urgență și ambele au apreciat că de la momentul producerii incendiului până când au reușit să se salveze au trecut 25-30 de secunde. „Am văzut că după o astfel de jerbă puternică (n.r. – de artificii) ce a lovit partea superioară a stâlpului s-a declanșat o flacără ce s-a extins foarte repede pe tavan. Grinzile nu au ars, ci rastelul de lemn. S-a extins foarte repede: senzatia pe care am avut-o a fost că (n.r. – rastelul) era îmbibat cu benzină. E vorba doar de asocierile pe care le-am făcut în mintea mea. Solistul Andrei Găluț a cerut un extinctor, nu știu dacă l-a și primit. Mi-am dat seama că lucrurile nu pot fi controlate și i-am făcut semn prietenului meu să ieșim”, a spus prima martoră.

De profesie arhitect, aceasta a realizat că incendiul se propagă periculos de repede. „Știu că timpii de evacuare la incendiu se calculează în minute, dar acolo era vorba de secunde. (…) Nu toate persoanele și-au dat seama de scenariul ce urma să se întample, dar în momentul în care am trecut din incinta clubului în container deja era îmbulzeală. La trecerea din incintă în container focul era deasupra mea. În container focul nu era problema, că izola bine, ci înghesuiala. Lumea se mișca precum niște valuri. De aici mi-am dat seama că erau oameni căzuți și m-am concentrat să nu cad”, a relatat femeia. Aceasta a spus că în fața ușii, care nu era deschisă în totalitate, deja erau oameni care se prăbușiseră unul peste altul. „M-am strecurat pe lângă grămadă, pe lângă tocul ușii și am reușit să ies. În opinia mea existența acelei trepte nepreluate de un plan înclinat a contribuit la acel blocaj. Afară (…) m-am îndreptat spre capătul aleii, apoi prietenul meu a vrut să se întoarcă pentru a ajuta cunoscuții. M-am întors și eu cu el și am ajuns iar lângă ușă, unde am văzut că ieșea mult fum și exista o gramadă de oameni, iar cei de deasupra aveau hainele în flăcări. Cei de afară încercau să îi stingă și să îi tragă de acolo (…)”, a declarat martora.

Aceasta a mai spus că pompierii au venit după aproximativ 15 minute, însă inițial au greșit ușa, fiind nevoiți să ocolească până la incinta Fabricii „Pionierul”, acolo unde era clubul Colectiv.

„Salvările au venit ulterior (n.r. – echipajelor de pompieri), dar nu au intrat în incinta fabricii. Primii care au venit erau doi polițiști care nu erau conștienți de gravitatea incendiului. (…) Aș spune că au trecut 25 de secunde din momentul în care am văzut incendiul și până am ajuns afară, însă precizez că aprecierea e subiectivă”, a mai spus martora.

Versiunea celei de-a doua femei este similară. Ea a povestit că artificiile ardeau cu intensități diferite, că tavanul a fost cuprins de flăcări rapid. „Totul s-a petrecut în câteva secunde, colega mea mi-a spus: acum ieșim. Întâmplarea face că ea tocmai se întorsese de la un curs de pregătire pentru situații de urgență. Multe persoane nu au avut timp să își dea seama. Am trecut în container mergând la pas, dar în container s-a produs îmbulzeală. Am reușit să ies din container strecurându-mă pe lângă o grămadă de oameni căzuți, care blocau ieșirea. După ce am ieșit, am văzut cum din spate a venit o flacără – poate de la contactul cu oxigenul – și un nor dens de fum. A fost un fum de o intensitate sordidă. Am simțit că fumul îmi extrage oxigenul din plămâni. (…) Poate estimez greșit, dar cred că din momentul producerii incendiului până la ieșire au trecut 25-30 de secunde. Apreciez că am parcurs o distanță de 10 metri.”, a relatat a doua martoră.

O a treia supraviețuitoare a relatat momentele pe care le-a trăit în container, când toată lumea se înghesuia să scape din club, iar mulți au luat foc.

„Oamenii ardeau de sus în jos”

„La ultima jerbă, am văzut cum o scânteie a sărit pe partea superioară a stâlpului şi am văzut cum s-a aprins. Imediat ce a apărut flacăra, prietenul meu a zis «Hai să ieşim». M-am întors să-mi iau geanta care era lângă mine, pe un scaun. Iubitul meu şi prietenul care era cu el au apucat să iasă. Eu şi prietena mea am căzut. Ea s-a împiedicat de pragul dintre club şi container. Eu am căzut lângă garderobă, iar lângă mine şi peste mine au căzut alte persoane. M-am speriat foarte tare şi am început să dau din picioare, pentru că nu puteam să respir. Am văzut cum lângă mine ardeau oameni. Ardeau de sus în jos, atunci când flacăra din club s-a extins în container. A fost un noroc că eram jos, pentru că cei rămaşi în picioare au luat foc, pur şi simplu.”

Experții nu au reușit să reproducă incendiul

În ediţia din 28 martie 2016, EVZ a prezentat cum expertizele realizate în dosarul „Colectiv” adâncesc în loc să dezlege misterul producerii tragediei. Două instituţii au încercat să reconstituie condiţiile în care a avut loc incendiul din club: Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă (INCD-INSEMEX, Petroșani) şi Universitatea Politehnică București, Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor. În ciuda faptului că experţii au folosit aceleaşi materiale şi au încercat să refacă cât mai fidel condiţiile din clubul Colectiv, rezultatele obţinute în mediul controlat sunt diferite faţă de cele care au avut loc în realitate. La simulări a fost folosit tipul de spumă poliuretanică care exista pe tavan, grătarele de lemn care o mascau, dar şi tipul de burete folosit la antifonare. Cu toate acestea, experţii nu au reuşit să reproducă incendiul, cel din Colectiv răspândindu- se cu o viteză de cinci ori mai mare decât cel realizat în condiţii de laborator. Mai mult, experţii nu au reuşit să obţină nici aceiaşi compuşi chimici rezultaţi în urma arderii şi nu exclud ca în club să fi existat o substanţă care să fi acţionat ca un accelerator de ardere şi care ar explica viteza mare de propagare a incendiului.

Te-ar putea interesa și: