“Prin deciziile sale, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit cadrul general strategic de coordonare pe domenii precum combaterea criminalității organizate și a corupției, a contrabandei, combaterea evaziunii fiscale, prevenirea și combaterea terorismului.

Prin deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau pentru punerea în aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit în mod concret și nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituțiile statului român.

Aceste protocoale reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale, încheiate cu acordul părților implicate, cu respectarea prevederilor legilor și regulamentelor proprii de organizare și funcționare.

Prin Hotărârile adoptate, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a stabilit instituțiilor abilitate ale statului atribuții suplimentare față de cele prevăzute în actele normative în baza cărora li se asigură organizarea și funcționarea.

Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție sau între Serviciul Român de Informații și alte entități ale statului și nu a stabilit, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina acestora.”

De ce a fost nevoie de un asemenea comunicat emis de președinția României, urmat de o reacție-fulger a premierului Viorica Dăncilă care cere desecretizarea imediată a protocoalelor secrete.

Pentru elucidarea acestor aspecte, mă voi referi al un eveniment care poate nu a fost analizat suficient: audierea generalului Florian Coldea la Comisia SRI. Lungă și așteptată de toată lumea. Care dorea să afle cum s-a tăiat porcul, cine a mângâiat ghipsul lui Kovesi, dacă Victor Ponta venea însoțit de Liviu Dragnea la petrecerile la care cântau lăutarii lui Sebastian Ghiță, sau alte amănunte asemănătoare.

Numai că președintele comisiei Claudiu Manda a spus că aspectele discutate au fost "relația cu George Maior, procedurile din SRI, deciziile CSAT care vizau activitatea SRI, despre protocoale, despre mandatele de siguranță națională, despre ce înseamnă magistrați desemnați pe mandatele de siguranță națională”.

După care a urmat o frază-cheie, esențială în opinia mea pentru înțelegerea dinamicii evenimentelor:

“Coldea a confirmat că au existat mandate de siguranță națională inclusiv pe vulnerabilități de corupție, de evaziune fiscală”.

Un aspect esențial. Se lămurea astfel, prin mărturia fostului prim-adjunct al SRI, o problemă ridicată de Uniunea Națională a Judecătorilor din România încă din februarie 2016: cum a fost ocolită legea și s-a “inventat” o nouă serie de amenințări la adresa siguranței naționale prin decizii administrative. 

Dacă recitim corespondența purtată de UNJR și AMR cu CSAT rezultă clar că avem de-a face cu un proces de decizie prin care “s-a adăugat la lege”. 

Astfel CSAT a argumentat că “elaborarea și adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democrației post-comuniste, în care corupția nu căpătase valențe de fenomen”, astfel încât în loc să parcurgă, democratic, pașii necesari prin care să se modifice legea, asa cum ar fi fost constituțional, în 2005 “CSAT a integrat problema corupției in structura Strategiei de Securitate Națională, ca factor de risc si obiectiv de securitate”. 

“Ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia nationala de aparare din anul 2010, care o definea ca si vulnerabilitate, iar Strategia de Informatii stabilea ca una din principalele directii de actiune care orienteaza activitatile SRI sa fie aceea a semnalizarii cazurilor de coruptie la nivel inalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv in scopul prevenirii accesului in functii publice a persoanelor corupte“.

 

După care au început să curgă mandatele de siguranță națională (MSN) emise de SRI în afara legii, pe baza unui document – Strategia de Securitate – care nu are o valoare normativă, fiind un doar un document cu caracter programatic. Majoritatea MSN se bazau pe articolul 3, litera f, declarat neconstituțional în urmă cu câteva zile. Ceea ce se știa de peste 10 ani că este ilegal, a devenit o realitate imposibil de ignorat. 

Părerea mea este că audierea gen. Florian Coldea care a recunocut oficial ceea ce se știa neoficial, a detonat problema genezei Binomului. Poate că a vrut, poate că nu și-a dat seama, e greu de spus…

Mai mult, s-ar putea să descoperim că documentele ce vor fi declasificate conțin noțiunea de corupție/evaziune fiscală ca “prioritate”, o sintagmă cu valoare literară, nu legală.

Așa cum se spunea de câțiva ani suntem la capătul unui proces prin care vom afla că în România, în afara Constituției și a legilor țării la care toată lumea trebuie să aibă acces, au existat deciziii secrete emise de o alte autorități decât cea legislativă, care au creat noi organisme, au extins atribuțiile și competențele instituțiilor statului, afectând drepturi fundamentale precum dreptul la un proces echitabil și o justiție independentă.

Pentru cei care încă nu au înțeles, dau două articole din Legea CSAT, legea 415/2002:

Art 1: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

Subliniez: CSAT are rol administrativ, nu legislativ. 

Art 3: In exercitarea atribuţiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.

CSAT emite hotărâri care trebuie să respecte legislația existentă, nu să adauge la legislație! CSAT nu poate inventa articole de legi și amenințări pe care Parlamentul nu le-a prevăzut explicit în legile dedicate siguranței naționale.

Faptul că Președinția României a reacționat prompt după audierea lui Coldea, după cum nu trebuie uitat momentul în care au fost denunțate protocoalele SRI – DNA și cu alte instituții (sub mandatul actualului director, Eduard Hellvig, februarie 2017) întrucât „în urma analizei realizate la SRI s-a constatat că unele documente de cooperare nu mai corespund realităţilor juridice şi nu se corelează cu modificările legilative intervenite de la momentul încheierii acestora", ne arată că există o șansă ca sistemul prin care este aplicată legea în România să revină în zona normalității. 

Poate că am contribuit și noi, cei de la Evenimentul Zilei, prin dezvăluirile făcute.

Oricum trebuie să-i mulțumim gen Florian Coldea pentru sinceritatea sa. Putea să răspundă ca și în cazul întrebării referitoare la prezența sa și a Laurei Codruța Kovesi în sufrageria lui Gabriel Oprea: Nu confirm, dar nici nu infirm! Ca să mențină ridicolul situației…