Pas cu pas pe urmele lucrării de doctorat. Șefa DNA ar putea fi cercetată pentru fals în acte publice | DOCTORATUL LUI KOVESI

Pas cu pas pe urmele lucrării de doctorat. Șefa DNA ar putea fi cercetată pentru fals în acte publice | DOCTORATUL LUI KOVESI

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, ar putea fi cercetată pentru infracțiunea de fals în acte publice întrucât atunci când a susținut teza de doctorat a semnat o declarație pe propria răspundere în care scrie că nu a plagiat. Conform legilor, declarația a fost contrasemnată de îndrumătorul tezei, Viorel Pașca, susține jurnalista Emilia Șercan într-o postare pe site-ul Pressone

Conform legii educației din 2011 la susținerea unei teze de doctorat este obligatoriu ca cel care își dă doctoratul să semneze o „declarație pe propria răspundere privind originalitatea conținutului tezei de doctorat și respectarea standardelor de calitate și etică profesională”. Prin actul semnat, aspirantul la doctorat și îndrumătorul său declară pe propria răsundere că teza este rodul propriei activități și „nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice sunt indicate în teză, iar părțile preluate din aceste susrse sunt semnate”. În radiografia făcută de Emilia Șercan, aceasta citează mai mulți profesori universitari care explică concret ce însemnă un plagiat. Astfel, profesorul Dumitru Sandu, de la Universitatea din Bucureşti, a declarat, pentru Pressone, că preluarea fără citare din lucrări colective reprezintă plagiat. „Preluarea unor blocuri masive de text din materiale colective, semnate anterior în calitate de coautor, este plagiat în măsura în care segmentele respective nu sunt marcate prin ghilimele şi notele de subsol cu referinţa bibliografică de rigoare.(…)Este o trecere frauduloasă a unei părţi dintrun bun colectiv în proprietate care se pretinde a fi privată”.

Autocitarea = malpraxisului acedemic

Jurnalista mai scrie că, în apararea sa, Codruța Kovesi ar fi susținut că multe din citate sunt preluate din articole publicate de ea în revista „Dreptul” și că, în felul acesta, nu era necesar să pună ghilimele sau să noteze de unde citează, pentru că articolele sunt scrise de chiar de ea. Această opinie este însă infirmată de specialiști, care susțin că autoplagiatul este chiar mai grav decât plagiatul în sine. În acest sens, Emilia Șercan citează un profesor de la Universitatea din București, care nu a vrut să-și dea numele. Conform specialistului, autocitarea fără a spune sursa se poate numi „malpraxis academic”. „Multe lucrări de specialitate denumesc asta «autoplagiat». E un tip de malpraxis academic. Textele refolosite trebuie marcate distinct, de la început până la sfârșit, în noul text”, spune profesorul universitar.

Cadrele Universității de Vest se spală pe mâini

Jurnaliștii Pressone au solicitat un punct de vedere celor de la Universitatea de Vest din Timișoara, după ce directorul școlii doctorale a UVT, Otilia Hedeșan, a declarat că teza a fost analizată, în 2012, de către Comisia de Etică din UVT, care ar fi „elaborate un raport în care nu se pronunță ferm asupra plagiatului”. Răspunsul primit de jurnaliști este aproape stupefiant. „În perioada 2011-2016, Comisia de Etică și Deontologie Profesională din UVT nu a fost sesizată, nu a analizat și nu a elaborat niciun raport asupra tezei de doctorat semnată de către dna Laura Codruța Kovesi. Comisia de Etică și Deontologie Profesională din UVT nu a trimis niciun raport Consiliului Național de Etică asupra tezei de doctorat semnată de către dna Laura Codruța Kövesi”.

UVT și-a declinat competența

Mai mult, în răspunsul formulat, cei de la UVT susțin că cei din instituție și-au declinat competența către membrii CNATDCU. Același demers a fost făcut și de cei de la GIP, condus de Mugur Ciuvică, care a trimis detaliat toate textele originale, dar și documentele cu care dovedesc plagiatul. Și de acestă dată, răspunsul a venit sec. „Comisia constată că instituția organizatoare de studii universitare de doctorat, care a organizat programul universitar de doctorat, nu se regăsește printre instituțiile competente să întocmească un raport asupra standardelor de calitate sau de etică profesională ulterior acordării titlului de doctor prin ordin al ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (…) În consecință, comisia propune comunicarea către autorul sesizării a unui răspuns în sensul celor menționate mai sus, cu indicarea instituțiilor competente să întocmească un raport asupra respectării standardelor de calitate sau de etică profesională ulterior acordării titlului de doctor”, susțin cei de la UVT, care se spală pe mâni aruncând „pisica moartă” în brațele Ministerului Educației.

Robert Negoiță, cercetat pentru plagiat

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, s-a prezentat, ieri, la Parchetul General, unde a declarat că a fost chemat de procurori pentru a i se aduce la cunoştinţă începerea urmăririi penale pe numele lui în dosarul de plagiat. „Mi s-a adus la cunoştinţă începerea urmăririi penale şi în situaţia asta am nevoie de un avocat. De asta am fost chemat”, a spus Robert Negoiţă pentru Agerpres.

Bufnițele primite de Giță de la Kovesi au ajuns la maestrul Cristoiu

Deputatul Sebastian Ghiţă i-a făcut un cadou neașteptat maestrului Ion Cristoiu, acesta i-a dăruit perechea de bufnițe în studioul televiziunii B1. Întrebat de jurnalist despre relația cu Laura Codruța Kovesi, deputatul a lămurit lucruile. „Este o relație de familie. Soția mea participa la întâlniri. Sunt sigur că cele două bufnițe, simbolul amiciției dintre mine și doamna Kovesi, vor sta mai bine la dumneavoastră acasă, pentru că sunt sigur că la dumneavoastră nu vor face percheziții”, a mai adăugat acesta. Totodată, el a a mai spus că a cunoscut-o pe șefa anticorupție prin așa numitul ”grup de la Cluj” și i-a menționat pe Ioan Rus, Vasile Dîncu şi Vasile Puşcaş. Invitat la Nașul TV, fostul jurnalist EVZ, Mircea Marian, a declarat că știe de la un coleg de breslă care corensponda cu Codruța Kovesi că e-maiul „cucuveauamov” îi aparținea șefei DNA și că acesta trimtiea mesaje jurnaliștilor.