Recesiune. Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Datele oficiale publicate de INS arată că economia României nu a înregistrat niciun fel de creștere în primele trei luni ale anului 2025.
În contextul în care bugetul a fost construit pe o prognoză optimistă, semnalele actuale ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea măsurilor fiscale și a deficitului bugetar.
Economia României a stagnat în T1 2025
Economia României a înregistrat o stagnare în primul trimestru al anului 2025, arată datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu ultimul trimestru din 2024, produsul intern brut (PIB) nu a crescut deloc în termeni reali, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul economic a fost de doar 0,6%.
Conform INS, „PIB-ul în trimestrul I 2025 a fost, în termeni reali, la același nivel cu cel din trimestrul anterior. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 0,6% pe seria brută şi cu 0,5% pe seria ajustată sezonier”.
Această evoluție vine în contrast cu estimările pe care Guvernul le-a folosit în construcția bugetului de stat pentru 2025. Documentul bugetar a fost fundamentat pe o prognoză de creștere economică de 2,5% pentru întregul an. Dacă această tendință se menține, atingerea obiectivelor fiscale devine improbabilă.
Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Sursa foto Arhiva EVZ
Economia în stagnare: industrie în scădere, consum fragil și exporturi în regres
Explicațiile pentru această stagnare sunt multiple și țin în special de contracția activității industriale, scăderea exporturilor și o încetinire a consumului.
Scăderea producției industriale și exporturile mai slabe decât în anii anteriori sunt principalele cauze pentru evoluția slabă a PIB-ului. În același timp, inflația persistentă a continuat să afecteze puterea de cumpărare a populației, afectând astfel consumul intern – unul dintre principalii motoare de creștere economică în România.
Economistul Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, declara pentru sursa citată că: „În lipsa unui avans robust al investițiilor și cu o contribuție negativă din partea comerțului exterior, este clar că economia României întâmpină dificultăți în a menține ritmuri sustenabile de creștere”.
Adrian Câciu. Sursa foto: Razvan Valcaneantu
Economia din România, printre cele mai slabe performanțe din UE
Conform Eurostat, România se numără printre țările membre ale Uniunii Europene care au avut cele mai slabe performanțe economice în primul trimestru din 2025. În timp ce alte economii europene au reușit să înregistreze creșteri modeste, dar constante, România a bifat o stagnare completă.
Spre exemplu, Polonia a raportat o creștere economică de 1,2%, iar Ungaria, afectată și ea de incertitudini politice și fiscale, a reușit un avans de 0,9%.
Această situație ridică semne de întrebare cu privire la competitivitatea economică a României în context regional și la capacitatea Guvernului de a atrage investiții și a stimula creșterea sustenabilă.
Riscuri fiscale majore: deficitul bugetar în pericol
Unul dintre cele mai mari riscuri generate de stagnarea economică este impactul asupra veniturilor bugetare. Cu o economie care nu crește, încasările din taxe și impozite ar putea fi sub așteptări, ceea ce va pune presiune pe deficitul bugetar.
În bugetul pe 2025, Guvernul a estimat un deficit de aproximativ 5% din PIB, bazat pe o ipoteză de creștere economică de 2,5%. Dacă economia nu recuperează în trimestrele următoare, acest scenariu ar putea deveni nerealist.
Într-o declarație recentă, Consiliul Fiscal a avertizat că „proiecțiile macroeconomice sunt optimiste în raport cu realitatea actuală, iar o eventuală abatere negativă de la aceste proiecții va pune în pericol echilibrul bugetar”.
Marcel Bolos. Sursă foto: Facebook
Inflație persistentă: o problemă paralelă care accentuează stagnarea
Pe lângă stagnarea economică, România se confruntă în continuare cu o inflație ridicată. În aprilie 2025, rata anuală a inflației a fost de 4,9%, la același nivel cu luna martie, conform datelor furnizate de INS.
Această combinație de stagnare economică și inflație ridicată este specifică unei situații de stagflație – un fenomen economic dificil de gestionat, în care politicile fiscale și monetare trebuie să evite atât recesiunea, cât și explozia prețurilor.
Ce urmează? Presiuni asupra Guvernului și posibile măsuri de ajustare
Stagnarea din T1 pune presiune suplimentară pe Guvernul în formare, care discută în prezent măsuri fiscale pentru stabilizarea bugetului. Printre propunerile discutate se află și o posibilă taxă pe tranzacții bancare, menționată recent în consultările de la Cotroceni.
Această idee – criticată deja de mai mulți economiști – ar putea reprezenta o încercare de a compensa scăderea veniturilor fiscale, dar riscă să afecteze și mai mult consumul și mediul de afaceri.
