Gudronul, menţionat pe pachete, e fumul lichefiat în plămâni. Un lichid maroniu, extrem de toxic şi care, în timp, distruge organismul.

Trei informaţii esenţiale găsiţi pe partea laterală a fiecărui pachet de ţigări. Nu sunt puse întâmplător, sunt concentraţiile de gudron, nicotină şi monoxid de carbon. Sunt ca ingredientele din alimente, cam asta e ceea ce intră în sânge când fumăm şi sunt puţini cei care au răbdare să citească ce scrie acolo cu litere mici şi sunt şi mai puţini cei care ştiu ce înseamnă acele concentraţii trecute în miligrame.

Ţigările uşoare cresc pofta de fumat

Gudronul e scris întotdeauna primul, şi nu întâmplător. Nicotina se absoarbe în câteva secunde, tragem fumul, intră în plămâni, activează endorfinele, creează "senzaţia de fericire", vine şi trece, se resoarbe. Gudronul în schimb rămâne. Se adună miligram cu miligram, ţigară cu ţigară, se prelinge pe mucoasele interne şi nu se elimină niciodată complet. În zilele noastre, ţigările au devenit tot mai "lights", marii producători mondiali au redus treptat concentraţiile de gudron, încearcă să le facă mai curate, mai sănătoase. Atât cât se poate. Maximul de concetraţie care se găseşte într-o ţigară "de firmă" este acum de 10 mg, în timp ce o ţigară comună, de la basarabeni, cum ar fi Plugarul, are 16-18 mg de gudron.

Această tendinţă de "ecologizare" a tutunului are însă un efect pervers pentru unii fumători, înlesnindu-le marilor producători mondiali să împuşte doi iepuri dintr-un foc: pe de-o parte, vând o marfă mai curată, ce-i transformă în "băieţi buni", iar pe de altă parte obţin câştiguri mult mai mari pentru că un consumator înveterat va fuma mai multe ţigări "uşoare" ca să-şi facă doza zilnică. Acesta este şi potenţialul pericol la care e expus cumpărătorul: crede că "înghite" mai puţin gudron (6 mg/ţigară, de exemplu), dar dacă fumează 20 ţigări/ zi, în loc de 10 bucăţi cu mai mult gudron, adică mai tari, nu face nimic. Concentraţia în sânge la sfârşitul zilei va fi aceeaşi. În schimb, va plăti dublu ca să atingă aceeaşi satisfacţie.

Capcana ţigărilor subţiri: fumezi de le pierzi şirul

Fenomenul este întâlnit şi la ţigările "slim", preferate de femei, care le consideră "mai uşoare", unele având 3 mg de gudron/ţigară. Dar aceste ţigarete subţiri le consumi la foc automat, ca pe sticksuri, fiind nenumărate fumătoare cărora nu le ajunge un pachet pe zi. Uşoare-uşoare, dar, la 30 de bucăţi arse pe zi, se adună tot atâta gudron cât era în urmă cu 20 de ani în ţigările obişnuite. "Ajungi tot la cantitatea zilnică de nicotină cerută de organism. Adică aduni mai mult gudron", afirmă conf. dr. Paraschiva Postolache, coordonator al Centrului de Consiliere pentru Renunţarea la Fumat din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Iaşi.

O supă corozivă care ar topi linguriţa în ceaşcă

De ce este gudronul atât de important? Pentru că, în esenţă, reprezintă o supă toxică de substanţe chimice care macină organismul. În acest cocktail intră particule de oxid de nitrogen, monoxid şi dioxid de carbon şi benzpiren, o hidrocarbură considerată puternic cancerigenă. Gudronul nu este altceva decât fum lichefiat. Tragem din ţigară, fumul cald intră în trahee, plămâni şi la contactul cu mucoasele mai reci condensează instantaneu transformându-se în picături, la fel ca atunci când expirăm aer cald pe un geam rece şi acesta se abureşte. "Lichidul se depune pe pereţii organelor. Acela este gudronul", explică prof. dr. Traian Mihăescu, şeful Clinicii de Pneumologie din Iaşi.

Niciun organ intern nu rămâne neatins de gudron

Un pachet de ţigări pe zi înseamnă de la 60 de mg de gudron la 200 de mg, în funcţie de tăria ţigărilor. Multiplicat cu 30 de zile, se ajunge la 1,8 g sau 6 g pe lună, adică la 21,6 g sau 72 de grame pe an, aceasta din urmă fiind echivalentul unei ceşcuţe de gudron în stare pură. Toată această cantitate se depune pe organe, de la trahee la plămâni şi stomac, iar de acolo în rinichi. "O parte poate fi absorbită din salivă direct în sânge, iar de acolo ajunge la inimă şi creier, altă parte trece din salivă în stomac prin înghiţire iar de acolo ajunge la rinichi, partea volatilă este dusă către plămâni. Nu rămâne cam nimic neafectat de gudron", a completat dr. Traian Mihăescu. Simplificat, ar însemna câte o linguriţă pe an pentru fiecare organ în parte. Şi fumul neinhalat conţine gudron, iar acesta intră în organism prin intermediul pielii. De aici culoarea bolnăvicioasă a pielii fumătorilor.

Imediat după ce se aşează pe organe, substanţele cancerigene din gudron interferează cu celulele provocând o modificare a genelor acestora şi ducând într-un final la diverse mutaţii.

Semnul otrăvirii: dinţii galbeni, degetele stacojii

Rezistenţa la mutaţii ţine, într-o anumită măsură de moştenirea genetică a fiecăruia. Dar în afară de cancer, pentru toţi fumătorii există şi alte efecte inevitabile ale consumului de "supă gudronică". Aceasta se depune pe plămâni şi provoacă o tuse cronică, tabagică, creşte incidenţa infecţiilor respiratorii, duce la îngălbenirea dinţilor, la îmbătrânirea pielii, degetele arătând în timp ca şi cum ai fi curăţat nuci. "O parte din fum se amestecă în gură cu saliva, intră în sânge şi ajunge direct la creier. Fumul se absoarbe chiar şi prin piele, nimic nu rămâne neatins: plămâni, rinichi, tot." DR. TRAIAN MIHĂESCU, şeful Clinicii de Pneumologie Iaşi

CEILALŢI DOI ÎNGERI AI ÎNTUNERICULUI

Nicotina şi monoxidul de carbon te injectează la fiecare inhalare

Pe lângă gudron, ţigaretele conţin şi alţi compuşi periculoşi. Cei mai cunoscuţi sunt nicotina şi monoxidul de carbon, cantitatea acestora fiind inscripţionată pe fiecare pachet în parte.

Nicotina e cea care provoacă dependenţa

Nicotina este un drog care creează dependenţă şi, din această cauză, fumătorii tind să fumeze din ce în ce mai mult. "Nicotina din fumul de ţigară ajunge la creier imediat ce fumătorul a inhalat primul fum de ţigară, se cuplează cu receptorii stimulând secreţia de endorfine, substanţe care sunt sursa plăcerii. Astfel, în timp se ajunge la dependenţa psihică, în foarte puţine cazuri vorbindu-se de o dependenţă fizică", a mai spus conf. dr. Paraschiva Postolache. Nicotina se leagă de sinusuri specifice ale sistemului nervos, traversează bariera sânge-creier şi se acumulează la scurt timp după pătrunderea în organism, în doar câteva secunde, în creier. La fiecare in halare, fumatorul primeşte o mică in jecţie. Se spune că un întreg pachet de ţigări înseamnă 7.000 de mici doze de endorfine.

Efecte pe termen lung:

• provoacă boli cardiovasculare
• creşte tensiunea arterială
• creşte colesterolul din sânge
• poate provoca congestii cerebrale 
• poate provoca tromboze vasculare

Hemoglobina preferă monoxidul de carbon în locul oxigenului

Monoxidul de carbon este cel mai otrăvitor gaz prezent în fumul de ţigară, care se combină de 200 de ori mai repede cu hemoglobina din sânge decât oxigenul. Cu alte cuvinte, un fumător nu îşi oxigenează corect sângele, hemoglobina preferând monoxidul de carbon în locul acestuia. Creierul care rămâne fără oxigen trimite semnale de alarmă în tot organismul, iar inima şi plămânii se solicită la maxim pentru a compensa lipsa oxigenului în organe. Acest lucru duce treptat la probleme circulatorii.

Cu cât cantitatea de monoxid de carbon creşte, cu atât sunt mai mari şi efectele acestuia în organism:

• irită laringele, bronhiile şi plămânii
• poate conduce la cancer pulmonar
• poate provoca accidente vasculare cerebrale
• duce la pierderea forţei fizice

INTOXICAREA CU TUTUN: ORGANISMUL SE SUFOCĂ

Ce se întâmplă în cazul unei la o supradoze de ţigări, combinată cu alcool, la o petrecere: creierul şi inima abia mai respiră

Un fumător care sudează ţigările timp de mai multe ore se expune unui pericol imediat de a face un accident vascular sau cardiac. Supradozajul este şi mai periculos atunci când ţigările sunt combinate cu alcool, în cazul unei petreceri de exemplu. Ce se întamplă de fapt? Cel care fumează ţigară după ţigară îşi umple vasele de sânge cu monoxid de carbon. În acest fel oxigenul nu mai are acces la sânge, care, în lipsa acestuia, se dilată, în cazul creierului, sau se contractă, în cazul inimii. Fiind lipsite de oxigen o perioadă îndelungată de timp, câteva ore, vasele de sânge se dilată sau se contractă din ce în ce mai tare. Rezultatul imediat constă în dureri de cap şi ameţeli. Inima şi plămânii sunt suprasolicitate pentru a compensa lipsa oxigenului, de aici creşterea ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale. La cei mai putin norocoşi vasele de sânge cedează, ducând la accidente vasculare sau cardiace.

Mai putin periculoasă este nicotina în cazul unui supradozaj pentru că "este metabolizată imediat, în momentul în care ai terminat de fumat a disparut şi efectul", conform dr. Paraschiva Postolache. Gudronul în schimb, care se depune în cantităţi mari şi într-o perioadă scurtă de timp, provoacă alergii ale gâtului şi plămânilor, ducând la tuse puternică şi usturimi în zona gâtului. Există în jur de 4.800 de substanţe toxice în fumul de ţigară, din care peste 60 sunt cancerigene. Se estimează că unul din trei români cu vârsta de peste 15 ani fumează în mod frecvent. Medicii spun că incidenţa îmbolnăvirii din cauza fumatului este mai mare în ultimii ani, pentru că oamenii sunt deja afectaţi de poluare şi de E-urile din mâncare.

NUMĂRUL DE FUMĂTORI SCADE CU 1-2% ANUAL

Ţigările se vor scumpi an de an, iar fumatul în baruri va fi interzis

Aproape un sfert dintre români fumează, însă numărul "vicioşilor" scade încet de la an la an, iar această tendinţă se va menţine. Cei care până acum au cam dat peste cap statisticile au fost adolescenţii, care se apucă de fumat de la vârste fragede.

"Preţul ţigărilor va creşte an de an. Până în 2018, prin acordul cu Comisia Europeană, este stabilită o creştere graduală a accizei. În plus, şi interzicerea fumatului în baruri şi discoteci ne va ajuta să reducem numărul de fumători printre adolescenţi", estimează coordonatorul Centrului Naţional pentru Renunţarea la Fumat, pneumologul Magdalena Ciobanu.

O altă tendinţă e renunţarea la ţigări în special în lunile de iarnă. "Mulţi se folosesc de începutul de an ca de un pretext pentru a face o schimbare în viaţa lor, renunţând la ţigări. În plus, iarna se stă mai puţin la terase, afară e frig, iar fumătorii ocazionali, destul de numeroşi, mai reduc din ţigări şi chiar renunţă", adaugă expertul în renunţarea la fumat.

Citiţi şi:

• NORMELE UE. Cum se fabrică ţigările "inteligente" la Găeşti. Din ziare
• Tot mai puţini români fumează
• Aproape de realitate: vaccinul care te ajută să renunţi la ţigări