Prin intermediul unui parteneriat public-privat, o fundaţie din Iaşi va renova şi va dota câte o sală de clasă în mai multe şcoli.

Câţi copii din ţară sunt mândri de şcoala în care intră zilnic? Câţi sunt mulţumiţi că învaţă într-o clasă cu tablă interactivă, retroproiector, sistem de climatizare a aerului şi minilaptopuri?

Din păcate, copiii români sunt mulţumiţi că în clasă este cald şi că nu trebuie să aducă cretă de acasă, că primesc încă gratuit manuale şi că tablele pe care au scris şi părinţii lor nu sunt sparte. Cu toate acestea, în unele unităţi de învăţământ se pare că lucrurile se vor schimba.

Cu ajutorul unor companii private, Fundaţia pentru Educaţie şi Atitudine Socială din Iaşi va implementa proiectul "Alege-ţi clasa", prin care câte o sală din fiecare dintre şcolile participante va fi complet renovată şi utilată, iar, la final, va arăta ca o clasă de şcoală europeană. Sala respectivă va purta numele firmei care va investi în ea, iar profesorii vor primi tot ce au nevoie pentru a ţine o lecţie ca la carte.

Mândria şcolii

În alte ţări, astfel de parteneriate, prin care companii importante investesc chiar în reconstrucţia din temelii a unor şcoli publice, sunt un lucru obişnuit. Spre exemplu, "School pride" este o emisiune a postului NBC, foarte cunoscută în Statele Unite ale Americii.

Profesori, părinţi, elevi şi alţi membri ai comunităţii se adună cu toţii pentru a pune umărul, timp de şapte zile, la renovarea sau chiar la reconstrucţia unor şcoli publice aflate în stadiu de degradare. De la începutul emisiunii, mai multe firme s-au alăturat proiectului, ajutând cu materiale sau logistică unităţile şcolare ale căror tavane cădeau în capul elevilor.

Cu toate că pare greu de crezut, clădiri în stadii avansate de degradare, cu acoperişuri sparte, bănci stricate şi graffiti pe pereţi există şi în SUA. Diferenţa este că, spre deosebire de români, au găsit soluţii mai devreme. Prin proiectul fundaţiei din Iaşi, va fi renovată o singură clasă dintr-o şcoală, cu condiţia ca imobilul să nu prezinte risc ridicat de seism şi să nu aibă infiltraţii, lucru ce ar strica aparatura.

Doar şcolile care stau în picioare

Cât despre avantajele pe care le-ar obţine firmele care vor să se implice în proiect, iniţiatorul acestuia, Costi Andriescu, explică: "Sunt oameni din companii care au înţeles că leul investit astăzi în educaţie este, în fapt, resursă umană pregătită, care intră mâine în companie".

"Pentru noi, cuvântul «educaţie» înseamnă cu noaş tere, oportunitate, importanţă, viaţă", spun mai mulţi elevi. "Cel mai bun lucru pe care îl poate oferi cineva unei persoane e şansa de a deveni cineva, de a avea o educaţie", este părerea unei colege de-a lor. Ei nu învaţă nici la Liceul Teoretic "Vasile Alecsandri", nici la Colegiul Naţional, nici la Colegiul Naţional "Emil Racoviţă" şi nici la Colegiul "Garabet Ibrăileanu" şi nici nu primesc prima educaţie la Gră diniţa "Sf. Sava", din Iaşi - primele unităţi de învăţământ incluse în proiect. Sunt elevi americani, iar atunci când vine vorba despre ce îţi poate oferi educaţia, par să vorbească o limbă universală pe care o înţeleg toţi elevii din lume.

Anul viitor, după ce va fi demarat proiectul "Alege-ţi şcoala", contractele de colaborare cu firmele care vor să pună umărul la educaţia românească vor sta la mare cinste pe pereţii claselor din cele cinci unităţi de învăţământ. Iar elevii ieşeni vor putea fi la fel de încrezători în şcoala lor ca şi colegii lor de peste ocean.

Iniţiatorii proiectului au deja speranţa că cel puţin două companii se vor implica şi speră că vor putea extinde proiectul la nivel naţional, ajungând şi la şcolile din mediul rural. "Sunt multe şcoli care vor să se implice", completează Costi Andriescu, vicepreşedinte le fundaţiei. Iar companiile care vor să se înscrie în proiect nu trebuie decât să trimită un e-mail la adresa secretariat@feas.ro. Şi, pentru că acele săli renovate vor primi numele companiilor, organizatorii au făcut o precizare: "Sălile de clasă nu pot purta numele unor companii producătoare de tutun sau alcool".

În rest, avantajele pentru efortul financiar făcut, care s-ar putea ridica până la 14.000 de euro pentru o sală de clasă, sunt pe măsură. "Investiţia sensibilizează un public foarte important format din elevi, părinţi şi profesori. Comportamentul elevilor va fi acela de a îndrăgi numele care le-a oferit aceste schimbări şi astfel se creează un ataşament de durată. Co piii vor deveni fideli companiei care le-a influenţat viitorul oferindu-le condiţii specifice şcolii europene", crede Andriescu.

SCHIMBARE. Sălile "golaşe", cu bănci vechi şi tablă neagră, vor fi dotate cu aparatură modernă prin mărinimia reprezentanţilor unor companii private FOTO:REUTERS

"VETERANI" "Alege-ţi clasa", la facultate

În ceea ce priveşte investiţia com paniilor în educaţie, mai există iniţiative demne de laudă. Ridge Tool a sprijinit până în prezent mediul academic, oferind dotări de 20.000 de euro pentru laboratorul de Termotehnică al Universităţii Tehnice din Cluj şi 40.000 de euro pentru Facultatea de Instalaţii a Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.

În plus, va face o investiţie substanţială, de 40.000 de euro, şi pentru Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti. "Am avut o persoană care a făcut un internship la noi şi a realizat o listă cu toate facultăţile de profil din ţară, cărora am putea să le oferim sprijinul nostru. În prezent, încercăm să identificăm şi şcoli tehnice către care să facem donaţii", spune Camil Aliman, manager pe zona României şi a Ungariei al companiei Rigde Tool Europe NV.

Cât priveşte felul în care ar putea marile companii să investească în educaţie, managerul Ridge Tool crede că nu do rin ţa de a face profit i mediat le împiedică să ajute şcolile. "Consideră că nu au timp să se gândească şi la felul acesta de a investi. Sunt poate preocupaţi să se gândească la ce se întâmplă acum pe pi aţă, nu neapărat în viitor. Cred că e nevoie de o persoană să le deschidă această iniţiativă", adaugă Aliman.

Pe lângă faptul că absolvenţii facultăţilor în care a investit îşi pot alege o carieră la Ridge Tool, com pania află, prin contactul cu mediul academic, către ce se îndreaptă viitorii absolvenţi şi ce şi-ar dori de la piaţa muncii.