În Centrul Istoric al Capitalei sunt aproximativ 250-300 de imobile, dintre care mai mult de jumătate sunt lăsate în paragină. Potrivit arhitectului şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu,  primăria nu poate face nimic din cauză că doar câteva imobile sunt proprietatea Primăriei Capitalei. În aceeaşi situaţie se află centrul istoric al oraşului Sighişoara. Potrivit arhitecţilor, dacă se continuă  în acest ritm  degradarea  clădirilor din  centrele istorice ale marilor oraşe, pe viitor acestea vor deveni ”ruine”.
Plecând de la aceste premise, Executivul se gândeşte să oblige proprietarii imobilelor degradate să finanţeze lucrări exterioare, precum reparaţii, tencuieli şi zugrăveli. Ei vor fi scutiţi temporar de impozit pe clădire dacă execută lucrarea în regie proprie. În caz contrar, fiind sancţionaţi cu amendă până la 10.000 lei sau chiar cu închisoare. Obligaţia acestor lucrări nu va fi însă valabilă pentru construcţii expertizate tehnic şi încadrate în Clasa I de risc seismic şi pentru blocuri reabilitate termic sau înscrise în programele locale pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică, conform unui proiect de ordonanţă obţinut de Mediafax.
Lucrările de intervenţie pentru "reabilitarea structural-arhitecturală exterioară a construcţiei" vor consta în reparaţii la zidării, tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, înlocuirea tâmplăriei exterioare cu tâmplărie performantă energetic, refacerea învelitorii/terasei, inclusiv refacerea/repararea trotuarelor de protecţie aferente construcţiei, demontarea/remontarea instalaţiilor şi echipamentelor montate pe faţade/terase.
Termenul pentru executarea lucrărilor de intervenţie va fi de şase luni de la data primirii de către proprietar a unei notificări din partea autorităţii locale şi poate fi extins doar cu cel mult două luni.
Obligaţii şi excepţii
Proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie trebuie asigurate, pe cheltuială proprie, de către proprietarii construcţiilor. Prin excepţie, autorităţile locale vor putea acoperi costurile, parţial sau integral, prin bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie, dar numai pentru persoanele care nu pot finanţa lucrarea şi dovedesc că au venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie.
Dacă un proprietar notificat refuză executarea lucrărilor şi nu permite accesul la clădire, primarul va promova o hotărâre de consiliu local prin care lucrările vor fi iniţiate cu recuperarea ulterioară a banilor de la proprietari, prin somaţie, până la data recepţiei finale a lucrărilor, pe baza autorizării primite de la instanţa judecătorească, prin ordonanţă prezidenţială.
"Persoanele vinovate de încălcarea obligaţiilor se sancţionează în funcţie de gravitatea faptei, inclusiv prin sesizarea instanţelor de judecată. În toate cazurile în care neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către proprietarii notificaţi a obligaţiilor care le revin cu privire la realizarea lucrărilor de intervenţie a produs distrugeri de bunuri materiale, vătămări corporale grave ale persoanelor sau ucidere din culpă, fapta de neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă", se arată în document.
Amenzile aplicate proprietarilor pentru nerespectarea obligaţiei de derulare a lucrărilor vor fi cuprinse între 2.000 lei şi 10.000 lei.
Cine e scutit de la plata lucrărilor
Pentru lucrările de intervenţie, prin derogare de la lege, proprietarii vor fi scutiţi de plata cotei de 0,7%, către Inspectoratul de Stat în Construcţii, şi 0,5%, către Casa Socială a Constructorului, din cheltuielile cu lucrările de intervenţie, iar taxa pe valoarea adăugată aplicată asupra preţului materialelor de construcţii folosite va fi recuperată în cuantum de 50%, în calitate de beneficiari ai lucrărilor.
În situaţia în care proprietarul realizează lucrările de intervenţie în regie proprie, acesta va fi scutit de la plata impozitului pe clădire, datorat pentru anul fiscal în care au fost executate lucrările.
Sursa citată arată totodată că nivelul avansat de degradare a construcţiilor are un impact major în scăderea calităţii architectural-ambientale a cadrului urban, scăderea calităţii mediului şi vieţii în comunitate. Totodată, din punct de vedere social şi urbanistic, se apreciază că există semnale alarmante privind neaplicarea măsurilor de intervenţie pentru repararea/reabilitarea exterioară a construcţiilor cu un nivel ridicat de degradare şi care, în marea majoritate a cazurilor, sunt amplasate în zone centrale, istorice, dens populate şi de interes turistic ale localităţilor, fapt de natură să genereze un real pericol public.