Universitatea de pe General Budişteanu aşteaptă 3 milioane de euro să se schimbe la faţă: pereţi cu arbori şi mai mult spaţiu pentru studenţi.
Noua clădire a Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti (UNAB) va fi ca un vin bun: îşi va căpăta adevărata valoare odată cu trecerea timpului. Asta pentru că faţada va fi placată cu cor-ten, un material care se patinează cu trecerea timpului şi apoi îngheaţă în acea formă. Fiind un aliaj din cupru şi crom, peste cor-ten se va aşeza un strat coroziv de protecţie de culoare roşcată, adaptându-se armonios zonei care adună laolaltă mai multe clădiri vechi.
Copacii vor ţâşni verzi din pereţi, ca şi cum aceştia le-ar fi pământul, deoarece construcţia nu va da jos arborii care o înconjoară. Construcţia are la bază un scop care ar salva, de fapt, de la moarte întreaga construcţie a UNAB, de pe strada General Budişteanu, nr. 19. „În jurul nostru se construiesc tot felul de clădiri, care mai de care mai înalte. Dacă noi nu am face nimic, am fi prinşi ca într-o menghină, iar terenul din jurul clădirii, dacă nu e folosit, am putea să-l pierdem”, a explicat Cătălin Bălescu, cancelarul UNAB.
În aşteptarea banilor
Până în prezent, instituţia de învăţământ superior din Capitală nu a primit încă bugetul pentru acest an. În concluzie, reprezentanţii acesteia nu ştiu încă dacă planul lor de modernizare şi extindere ar putea căpăta contur în acest an. „Sperăm să primim banii necesari.
După un calcul preliminar, avem nevoie de trei milioane de euro, dar e posibil să depăşim suma. Ne-am gândit chiar să accesăm fonduri structurale, dar la felul cum se desfăşoară licitaţiile la noi, nu vrem să depăşim vreun termen şi să dăm banii înapoi”, a explicat cancelarul Bălescu. Interiorul noii clădiri de la Arte va fi placat cu sticlă, iar arhitectura imobilului din curte, Casa „Scarlat Ghica”, s-ar păstra în întregime, dându-i-se doar o nouă funcţionalitate.
Pentru că este zonă protejată şi nivelul clădirii trebuie să fie acelaşi ca al celor din jur, extinderea spaţiului se va face prin subsoluri cu luminator. Primul pas este consolidarea Casei „Ghica”, care nu ar rezista altfel construirii în catacombe. Clădirea UNAB va avea mai multe săli de expoziţie, cu aproximativ 100 de metri de simeză, şi o bibliotecă modernă. Proiectul inovator a fost ales în urma unui concurs şi este realizat de o echipă de tineri arhitecţi de la ADN Birou de Arhitectură. „Mie mi s-a părut ingenioasă ca formă ecologică, cu trasee care cultivă planurile de secol al XIXlea. Satisface şi din punct de vedere estetic cerinţele noastre”, a explicat alegerea făcută Bălescu, care a fost membru al juriului.