CJ Sibiu cere daune de 15 milioane de euro pentru aeroportul internaţional

CJ Sibiu cere daune de 15 milioane de euro pentru aeroportul internaţional

Pentru că nici executantul, nici proiectantul şi nici dirigintele de şantier nu şi-au asumat, la conciliere, responsabilitatea pentru alunecările de teren înregistrate vara trecută la noua pistă a Aeroportului Sibiu, toate trei părţile au fost date în judecată. Consiliul Judeţean Sibiu, beneficiarul investiţiei, a calculat valoarea pagubelor la 15 milioane de euro. Minim.

Săptămâna viitoare, marţi, este programat primul termen în cel mai important proces al Consiliului Judeţean Sibiu: în urma acestei acţiuni, administraţia judeţeană încearcă să recupereze valoarea lucrărilor necesare pentru reparaţiile la noua pistă a Aeroportului internaţional Sibiu.

Lucrările la această pistă au fost recepţionate în mai 2009, iar la nici 15 luni, dealul construit pentru a putea prelungi pista a alunecat pe o deschidere de 80 de metri, lăsând practic în aer capătul betonat al pistei. Alunecările de teren au rupt şi cablurile instalaţiei de ghidaj a aeronavelor pe timp de vizibilitate redusă, făcând imposibilă aterizările la Sibiu pe timp de ceaţă.

Lucrări de 56 de milioane de euro

Ne puteți urmări și pe Google News

Proiectarea lucrărilor de modernizare a Aeroportului sibian a fost atribuită consorţiului româno-austriac Iptana – Obermeyer, pentru suma de 3,54 mil. euro, în februarie 2006. Ulterior, dirigenţia de şantier şi consultanţa a fost încredinţată de Consiliul Judeţean Sibiu firmei Dornier Consulting, într-un contract cu o valoare iniţială de 1,55 de mil. de euro, sumă suplimentată ulterior cu peste 500.000 de euro.

În fine, constructorul angajat prin licitaţie este firma Max Boegl. Contractul între Consiliul Judeţean şi Max Boegl a fost semnat în 25 august 2006, la un preţ de aproximativ 147 de milioane de lei, inclusiv TVA. Suma a crescut pe parcursul derulării contractului cu încă 65 de milioane de lei, cu tot cu TVA.

Pentru a plăti aceste sume, Consiliul Judeţean Sibiu a luat drept cofinanţator al lucrărilor Consiliul local al municipiului Sibiu. Ambele entităţi au credite de câte 90 de milioane de lei pentru a acoperi costurile necesare.

Nimeni nu are nicio vină

Pista aeroportului sibian a presupus ample lucrări: pentru a putea fi prelungită, la unul din capete firma constructoare a fost nevoită să prelungească un deal. Şi tocmai aici au apărut problemele: în urma infiltraţiilor de apă, în noaptea de 21 spre 22 august, dealul nou construit a luat-o la vale.

Consiliul Judeţean a comandat o expertiză, care a constatat că de vină sunt sistemul de drenaj insuficient de amplu şi pământul de umplutură folosit, incompatibil cu o astfel de lucrare. Pe baza expertizei, CJ Sibiu a convocat toate părţile implicate (constructor, proiectant, consultant) la o conciliere, pentru a stabili cine plăteşte lucrările de reabilitare necesare. Evident, la conciliere nicio parte nu şi-a asumat vina.

Cu toţii la proces pentru 15 milioane de euro

Consiliul Judeţean Sibiu, în calitate de beneficiar al lucrărilor, a chemat în instanţă toate cele trei părţi implicate în modernizarea aeroportului, primul termen al procesului fiind stabilit pe 10 mai. În acţiunea CJ Sibiu, instituţia invocă articolul 1483 din Codul Civil, potrivit căruia antreprenorul şi arhitectul răspund împreună faţă de beneficiar în cazul în care o lucrare se prăbuşeşte în tot sau în parte din cauza unui viciu de construcţie sau a pământului. CJ Sibiu mai arată că "nu mai poate aloca fonduri pentru reabilitare, lucrarea fiind în garanţie".

Cât priveşte valoarea pagubelor, acestea au fost calculate pe baza unei evaluări întocmite de Constotal SRL: 65,622 de milioane de lei. "Valoarea solicitată la petitul din acţiune este estimativă la această dată. Valoarea prejudiciului va fi precizată în urma administrării mijloacelor de probă în cursul derulării procesului", se arată în acţiunea demarată de CJ Sibiu.

Răspunsul constructorilor: încă un proces

În acelaşi moment cu procesul intentat de CJ Sibiu, a deschis o acţiune în instanţă şi compania Max Boegl. Potrivit dosarului din instanţă, Max Boegl susţine că au fost executate lucrări suplimentare neacceptate la plată, şi acuză faptul că Beneficiarul nu a livrat sau a livrat cu întârziere unele documente de proiectare. Daunele pe care constructorul Max Boegl le solicită Consiliului Judeţean Sibiu sunt de 28 de milioane de lei.

Pământul nu era bun: se ştia din 2007

Expertiza comandată de CJ Sibiu pentru a analiza alunecările de teren din 2010 a subliniat trei cauze principale. Prima ar fi calitatea necorespunzătoare a pământului folosit pentru umpluturi, calitate catalogată de experţi drept "mediocru spre rău".

Conformarea necorespunzătoare a formei rambleului (pantă mare a taluzurilor) prin raport cu proprietăţile fizico-mecanice ale pământului utilizat este a doua cauză remarcată de experţi. În fine, o a treia cauză este "sistemul de drenaj necorespunzător şi subdimensionat pentru toată zona în care platforma s-a realizat în profil mixt şi rambleu".

Interesant este faptul că, la concilierea de dinaintea procesului demarat de CJ Sibiu, constructorii de la Max Boegl au amintit de un document transmis consultanţilor de la Dornier în 2007. "Max Boegl a sesizat în scris Beneficiarul cu privire la calitatea necorespunzătoare a acestuia, solicitând îmbunătăţiri, această solicitare fiind respinsă de către inginer (Dornier Consulting – n.r.) la următoarea şedinţă de lucru", au arătat constructorii la concilierea din 11 februarie 2011.

O primă victorie

CJ Sibiu nu va aştepta procesul pentru a reabilita alunecările de teren. Pentru început a executat scrisoarea de garanţie a Max Boegl, în valoare de aproximativ 1,35 de milioane de euro. "Deocamdată, cu garanţia firmei Max Boegl se va putea face un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic. După aceea se vor calcula mai bine costurile", a declarat preşedintele CJ Sibiu, Martin Bottesch.

Executarea scrisorii de garanţie a întâmpinat opoziţia celor de la Max Boelg, care au demarat în regim de urgenţă un proces prin care să blocheze executarea sumei. Tribunalul Sibiu a respins, însă, cererea celor de la Max Boegl.