Miliardele de euro pe care autoritățile speră că le vor pompa investitorii din China în companiile energetice din țară nu vor avea rezultatul scontat, în lipsa unor clienți care să achiziționeze energia electrică.

De la summitul China- Europa Centrală și de Est, care a avut loc la București în luna noiembrie a anului trecut, guvernanții ne tot vorbesc despre sume impresionante care ar urma să fie investite de către asiatici în companiile energetice românești, agricultură sau infrastructură. Până acum, cele mai sigure investiții par acelea de care va beneficia Complexul Energetic Oltenia (CEO).

Un miliard de euro

Până la jumătatea lunii iunie, ar trebui să fie înființată o companie mixtă româno- chineză, care să demareze lucrările pentru realizarea unui grup energetic nou la Rovinari, de 600 MW. Valoarea proiectului este de un miliard de euro. „În șase săptămâni vom începe crearea societății mixte între CEO și Huadian şi sperăm ca până la sfârşitul anului să se finalizeze toată documentaţia tehnică necesară începerii lucrărilor la acest proiect”, a declarat, sâmbătă, ministrul Economiei, Constantin Niță.

Numai că, pentru a pune banii pe masă, chinezii trebuie să fie siguri că îi vor recupera cu profit. Adică, energia produsă de companiile în care se vor face investiții chinezești trebuie vândută.

Cum capacitatea de producție la nivel național depășește cu mult consumul intern de ener gie, care oricum este în scădere, soluția o reprezintă exporturile. „În regiune, există un singur potențial client: Turcia. Am avut deja discuții cu un investitor turc, care vrea să cumpere, pentru început, 1.500 de MW pe 15 ani”, a declarat, pentru EVZ, prim-vicepreşedintele BNS, Ion Pisc.

Efecte pozitive

Energia va fi transportată prin intermediul unui cablu submarin. Valoarea proiectului privind realizarea acestuia se ridică la circa un miliard de euro. Dacă proiectul se va concretiza, atunci vor exista clienți și pentru energia produsă de companii de stat ca Nuclearelectrica și s-ar putea continua lucrările și la reactoarele 3 și 4.

Cum statul român nu are cele 6 miliarde de euro, la cât sunt estimate investițiile pentru noile unități de la Cernavodă, iar alți potențiali investitori s-au retras unul după altul, speranța stă tot în chinezi. Însă negocierile trenează. De altfel, reprezentanții Nuclearelectrica și ai companiei China General Nuclear Power Corporation au semnat, la finele lunii aprilie, un act adițional prin care se prelungește, până la data de 31 decembrie 2014, durata de valabilitate a scrisorii de intenție semnată în noiembrie 2013. Documentul stabilește cadrul de cooperare privind dezvoltarea proiectului de la Cernavodă.

Datorii de 270 de milioane de lei

Darea în funcțiune a celor două noi unități de la Cernavodă ar contribui și la salvarea unei perle a sistemului energetic românesc, aflată în insolvență. Este vorba de Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN) de la Turnu Severin, care produce apă grea pentru răcirea reactoarelor nucleare, pe bază de comandă venită de la stat. Numai că autoritățile nu au mai preluat apa grea, astfel că regia stă cu marfa pe stoc și nu poate plăti pentru cărbunele livrat de Complexul Energetic Oltenia. Acesta are de recuperat 270 de milioane de lei de la producătorul de apă grea în contul cărbunelui livrat, din care 230 de milioane de lei dinainte de insolvență și 40 de milioane de lei, datorii acumulate în timpul acesteia.