Potrivit proiectului pus în dezbatere publică, infractorii aflaţi la prima încălcare a legii pot scăpa de răspunderea penală dacă invocă "regretul efectiv", denunţă fapta şi îşi recunosc vina, dar nici nu a trecut mai mult de două treimi din termenul de prescripţie şi repară prejudiciul.

Alfred-Laurenţiu-Antonio Mihai s-a născut pe 18 mai1981 în Bucureşti. A fost ales senator la alegerile parlamentare parţiale din 2014, în colegiul uninominal 7 din Capitală, candidând din partea Alianţei PSD-UNPR-PC, din poziţia de consilier al primarului Cristian Popescu Piedone.

Ales pe locul vacantat de Victor Ciorbea, el a depus jurământul în aceeaşi şedinţă a Senatului în care a jurat şi Ilie Năstase, amândoi fiind membri ai partidului lui Dan Voiculescu. Alfred Mihai le-a promis alegătorilor trei lucruri, toate de competenţa unui primar: anveloparea blocurilor din sectorul 4, extinderea spaţiilor verzi şi rezolvarea problemei câinilor fără stăpân.

Din 5 iunie 2015 nu mai este membru al PC, devenind unul dintre fondatorii Partidului Puterii Umaniste – Social Liberal (PPU-SL).

Alături de senatoarea Cristiana Anghel şi deputatul Daniel Fenechiu, Alfred Mihai a contestat legea anti-fumat la Curtea Constituţională pe motiv că este profund discriminatorie şi că se interzice un drept elementar al omului, acela de liberă alegere.
”Nu există o astfel de lege nicăieri în lumea asta. Peste tot sunt amenajate spaţii speciale pentru fumători.Mai mult, în unele state,angajatorii îi lasă pe subalterni să fumeze chiar la birou aşa cum fac nemţii. Patronii spun că cel puţin 2 ore pe zi se pierd cu plimbarea la fumat şi randamentul este foarte scăzut. Această lege este discriminatorie întrucât fumătorii nu mai au nici un drept. Este normal să aibă locuri speciale de fumat”, spunea senatorul Mihai.

Iubitor de artă



Din declaraţia de avere reiese că este un susţinător al picturii româneşti. El deţine opere de artă în valoare de 335.000 de lei, iar printre artiştii pe care a pariat sunt Ştefan Luchian, Zamfir Dumitrescu, Constantin Piliuţă şi Francisc Şirato.

Ultimele precizări ale autorului depre “regretul efectiv”

După ce proiectul său de modificare a Codului Penal a stârnit hohote de râs sau indignare, Alfred-Laurenţiu-Antonio Mihai a postat pe contul său de Facebook, azi noapte, un mesaj explicativ, pe care îl redăm integral:

“In legatura cu proiectul de lege pe care l-am initiat, prin care se doreste includerea conceptului “regretului efectiv” in Codul Penal, doresc sa fac urmatoarele comentarii:
Principalul motiv pentru care am initiat acest proiect de lege este cel legat de recuperarea prejudiciilor cauzate de infractiuni, in special infractiunile economice.
Una din cele cateva conditii esentiale care trebuie indeplinite pentru a putea beneficia de “regretul efectiv” este ca autoritatile sau organale abilitate sa nu aiba cunostinta de savarsirea unei anumite infractiunii. – “b) prin denunţ, persoana care a săvârşit infracţiunea contribuie în mod efectiv la descoperirea faptei;”
Daca autoritatile au cunostinta in mod legal de savarsirea infractiunii, infractorul nu poate sa ceara sa i se aplice “regretul efectiv”.
Cea de-a doua conditie pentru a beneficia de “regretul efectiv” este ca infractorul sa savarseasca o infractiune pentru prima oara.
Deasemenea conditia principala a “regretului efectiv” este ca persoana care a savarsit infractiunea sa repare prejudiciul cauzat.
Alte conditii sunt cele care mentioneaza ca persoana care a savarsit infractiunea trebuie sa-si denunte fapta comisa in mod benevol si sa-si recunoasca vinovatia.
Nu in utlimul rand persoana care a comis infractiunea trebuie sa ajute organale abilitate la stabilirea imprejurarilor comiterii faptei si aflarea adevarului.
Toate aceste conditii trebuie indeplinite in mod cumulativ. Neindeplinirea unei singure conditii face ca posibilitatea de a beneficia de “regretul efectiv” sa fie nula.
Valoarea recuperarii unui anumit prejudiciu nu se face dupa cum crede infractorul – Am furat x lei, doresc sa va restitui x lei si am scapat. Nu! Pot sa fie x lei sau pot sa fie mai multi, valoarea prejudiciului se stabileste de catre instanta. “(5) Valoarea prejudiciului menţionat la alin. (2) lit. d) este stabilit prin hotărâre judecătorească.“
Actiunea penala se pune in miscare imediat denuntarii faptei comise si se opreste doar daca sunt indeplinte in mod cumulativ toate conditiile avute in vedere.
Doar atunci poti beneficia de “regretul efectiv”.
Cred ca toata tara s-a saturat sa auzim zi de zi despre furturi de zeci sau chiar sute de milioane de euro. Valoarea prejudiciilor recuperate este extrem de mica, nimeni nu stie unde sunt toate aceste sume imense de bani.
Este posibil sa existe alte prejudicii de zeci de milioane de euro, iar autoritatile sa nu aiba inca cunostinta despre existenta lor. Avem nevoie de acesti bani sa construim spitale noi, drumuri, sa marim salariile profesorilor etc.
Nu voi spune ca acest proiect de lege este perfect sau foarte bun. Dar atunci cand va ajunge in fata colegilor mei din comisiile de specialitate se vor putea face modificari, completari sau va putea chiar sa fie respins”.

Te-ar putea interesa și: