Chişinăul, între seceră şi ciocan. Opoziţia apelează la popor “în fața neonazismului”

Unul dintre cele mai rezistente simboluri ale comunismului de pretutindeni este foarte aproape de finalul carierei publice în Republica Moldova. Guvernarea de la Chişinău aşteaptă Raportul Final al Comisiei Cojocaru, înfiinţată la începutul anului cu scopul “demascării” totalitarismului sovietic, pentru a scoate în afara legii “secera şi ciocanul”. Opoziţia comunistă a reacţionat extrem de dur, reluând retorica “fețelor fasciste”.

Cu o săptămână înainte de încheierea oficială a misiunii Comisiei pentru Studierea şi Aprecierea Regimului Comunist Totalitar din Republica Moldova, preşedintele acesteia, Gheorghe Cojocaru, a confirmat o ipoteză vehiculată intens în ultima perioadă: simbolul comunismului va fi pus la zidul infamiei, urmând să împărtăşească aceeaşi soartă cu svastica nazistă – scoaterea în afara legii. Declaraţia lui Cojocaru, prima care detaliază recomandările din Raportul Final al Comisiei, a fost făcută ieri la Chişinău, în cadrul conferinţei internaţionale “Democraţie după totalitarism: lecţii învăţate după 20 de ani”. “Simbolul secera şi ciocanul a fost compromis iremediabil”, a indicat Cojocaru, sugerând că va solicita scoaterea acestuia în afara legii. În ordinea lucrurilor, Raportul Final va face o serie de recomandări preşedintelui interimar de la Chişinău, Mihai Ghimpu, iar acesta le va înainta forului legislativ suprem. Dacă Parlamentul optează cu majoritate de voturi, interzicerea simbolurilor comuniste poate deveni realitate. “Comuniştii moldoveni, în frunte cu Voronin, vor rămâne fără seceră şi ciocan”, avertiza la finele săptămânii trecute şi Mihai Ghimpu, stârnind o controversă care va tulbura dezbaterea publică de peste Prut în următoarele săptămâni. Comuniștii nu-și pot imagina viitorul fără seceră și ciocan Declaraţia de ieri a lui Gheorghe Cojocaru a fost urmată de o avalanşă de reacţii din partea Partidului Comuniştilor. Deputatul PCRM şi fostul consilier de taină al lui Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk, a jucat în postura vârfului de lance. “Din start am ştiut că scopul principal al Comisiei Ghimpu nu a fost evidenţierea unui adevăr istoric, ci crearea fundamentelor ideologice pentru represiuni, îndreptate împotriva Partidului Comuniştilor din Republica Moldova “, a declarat Tkaciuk, conform agenţiei Omega. “Cei mai radicali luptători cu comunismul şi simbolurile sale au fost şi sunt lacheii lipsiţi de principii din perioada sovietică. Întotdeauna, anticomuniştii cei mai radicali şi înrăiţi sunt, de obicei, fasciştii vădiţi sau mascaţi. De aceea, în Moldova de astăzi, principala problemă politică nu se rezumă la ce vor face comuniştii în urma deciziilor Comisiei Ghimpu, ci problema constă în ce va face societatea moldavă în condiţiile guvernării regimului neonazist Ghimpu “, şi-a încheiat tirul Tkaciuk. Mai mult, juristul PCRM Sergiu Sârbu a anunţat că eventuala interzicere în Moldova a simbolului „secera şi ciocanul” va fi atacată la toate instanţele de judecată posibile „deoarece este un precedent foarte periculos, care nu s-a mai întâlnit nicăieri”. ȘAH POLITIC Ghimpu joacă totul pe pionul anticomunist La începutul lui aprilie 2010, Igor Cașu, vicepreşedintele Comisiei Cojocaru, susţinea într-un interviu pentru Evenimentul zilei că “simbolurile comuniste ar trebui interzise. Atât simbolistica folosită de PCRM, cât şi monumentele din spaţiul public. Într-adevăr, în multe sate sau oraşe există în continuare monumente ale lui Lenin, ale comsomoliştilor. Or nu putem să mergem în Europa cu aceste simboluri”. Pe de altă parte, istoricul recunoştea şi faptul că nu “ar fi cel mai potrivit moment pentru o asemenea decizie în parlament”, motivând astfel: “membrii grupării Ţurcanu-Stepaniuc, care au părăsit de curând PCRM şi vor acum să-şi creeze o facţiune parlamentară proprie, sunt comunişti convinşi. Ei au protestat împotriva conducerii PCRM, nu a ideologiei acestui partid. Dar problema se pune la nivelul Alianţei de Integrare Europeană: e suficient să nu vină un deputat la şedinţa Parlamentului şi nu există cvorum!”. Scepticismul experţilor pare să nu-l fi atins însă şi pe Mihai Ghimpu, preşedintele interimar declarând ieri că va semna decretul de dizolvare a Parlamentului doar după ce Raportul Final al Comisiei Cojocaru va fi prezentat. Pe 16 iunie 2010 expiră termenul de un an de zile de la ultima dizolvare a legislativului moldovean, dată după care Mihai Ghimpu trebuie să organizeze “în termeni rezonabili” alegerile anticipate. Refuzul puterii de a stabili, până în prezent, un calendar precis al scrutinului a trezit suspiciunile comuniştilor care au acuzat guvernarea că planifică scoaterea lor în afara legii, folosindu-se de recomandările Comisiei Cojocaru. Acestea vor fi înainte președinției de la Chișinău pe 1 iunie.