Republica Moldova: acord pentru coaliţia pro-europeană

Republica Moldova: acord pentru coaliţia pro-europeană

Partidele reformiste pro-europene, aflate din 2009 la conducerea Republicii Moldova, au decis re-formarea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), la o lună de la alegerile legislative din 28 noiembrie. Cheia pentru constituirea coaliţiei de guvernare a rămas până în ultima secundă la Partidul Democrat (PDM), al ex-comunistului Marian Lupu, care a negociat abil atât cu Partidul Comuniştilor (PCRM) cât şi cu liberal-democraţii (PLDM) premierului Vlad Filat şi cu liberalii lui Mihai Ghimpu.

Semnarea acordului AIE a avut loc în faţa presei, după ce oficialii PDM au votat pentru a intra în această alianţă şi au pus capăt suspansului. "Îmi exprim încrederea că această alianţă va dura 4 ani de zile", a declarat Filat, citat de portalul Unimedia. "Au fost discuţii lungi şi grele. Mai puţin contează procesul, mai mult contează rezultatul", a declarat şi Lupu. "Avem multe lucruri de făcut", a completat Mihai Ghimpu.  Fostul preşedinte comunist, Vladimir Voronin, nu şi-a ascuns nemulţumirea. "Politicienii noştri nu sunt oameni serioşi. Ei promit una şi fac cu totul alta", a spus el, cu referire la PDM, cu care PCRM negociase un acord "până la ultimul punct", notează Agerpres. O coaliţie cu ghimpi Dificultatea negocierilor şi, probabil, a guvernării comune care va urma, a fost recunoscută chiar de liderii politici, care au precizat, amuzaţi, că acordul semnat este unul "cu Ghimpi". Partidele şi-au împărţit funcţiile importante din stat. Noua majoritate l-a ales deja pe şeful parlamentului, în persoana lui Marian Lupu, care va candida mai apoi la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. PLDM va avea  funcţia de prim-ministru, iar liberalii vor prelua şefia legislativului, după ce Marian Lupu va deveni preşedinte al ţării. Principala problemă a AIE este aceea că, în prezent, deţine doar 59 de mandate de deputat din 101. Cu 2 mandate sub pragul necesar pentru alegerea preşedintelui ţării. Deputaţii majorităţii ar putea încerca să modifice Constituţia pentru a reduce pragul necesar de alegere a şefului statului la 51 de voturi sau ar putea oferi unele funcţii comuniştilor, pentru a obţine voturile necesare.  Bucureştiul salută acordul Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a anunţat, printr-un comunicat, că salută semnarea acordului de reconstituire a Alianţei pentru Integrare Europeană şi îi felicită pe liderii PLDM, PDM şi PL pentru decizia de a crea o construcţie politică menită să asigure continuarea parcursului european al Republicii Moldova.

"Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă speranţa că noua alianţă de guvernare din Republica Moldova va reuşi să obţină suportul parlamentar pentru alegerea preşedintelui statului, premisă a creşterii stabilităţii politice interne", spune comunicatul. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe este încrezător în capacitatea viitorului guvern de a continua reformele interne necesare pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Est sau Vest În urma rezultatelor finale de la scrutinul legislativ anticipat din noiembrie, comuniştii au obţinut 42 de mandate de deputat, PLDM - 32, PDM - 15 şi PL - 12. Rezultatele au îngreunat serios negocierile: nici coaliţia de centru-stânga, nici cea de centru-dreapta nu au destule mandate pentru alegerea preşedintelui ţări. La doar o săptămână după alegeri, Moscova a arătat în mod deschis interesul faţă de evoluţia negocierilor. Şeful administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narâşkin, a sosit la Chişinău unde s-a întâlnit cu Voronin şi cu Ghimpu, dar nu şi cu Filat. În chiar acele zile, un anunţ al lui Voronin, citat de presa rusă, privind formarea alianţei de centru-stânga, a bulversat Republica Moldova. În decembrie, a venit rândul miniştrilor de externe ai Poloniei şi Suediei, Radek Sikorski şi Carl Bildt, să meargă la Chişinău. Cei doi au purtat discuţii cu liderii celor patru formaţiuni parlamentare despre stadiul negocierilor şi au încurajat parcursul european al Moldovei.

Ne puteți urmări și pe Google News