Totul a început cu o poveste pescărească. Un indonezian, aflat în apropierea insulelor Selayar, s-a lăudat că a prins cu năvodul un obiect misterios, care aducea cu o torpilă.
Sfătuit de prieteni, omul a dus obiectul polițiștilor locali, care, la rândul lor, l-au încredințat armatei indoneziene după ce au ajuns la concluzia că e vorba de o dronă subacvatică fabricată în China.
Faptul că vehiculul subacvatic fără pilot explora apele teritoriale ale Indoneziei nu pare sî fie întâmplător. Insulele Selayar se află în apropierea a două rute potențiale între Marea Chinei de Sud și Oceanul Indian: Strâmtoarea Sonda și Strâmtoarea Lombok, ambele considerate strategice în caz de război.
O tehnologie “ciudată”- vezica de înot
Obiectul este o dronă subacvatică de tip planor. Aceste veicule speciale nu sunt ăuse în mițcare de un motor. Avansează în apă, ajutate de aripi și coadă, scufundându-se în mod repetat și apoi urcând din nou. Aceste manevre se bazează pe un ingenious sistem intern, e vorba de un balon plin cu ulei sub presiune (numit vezică de înot) care se extinde și se contractă, ceea ce îi modifică flotabilitatea.
Experiență la limita morții! Mărturie teribilă despre Lumea de Apoi
Drona subacvatică pescuită în apele indoneziene are o lungime de 225 de centimetri și este foarte asemănătoare cu un planor subacvatic dezvoltat de China, Haiyi, care a fost testat în apele Oceanului Indian între decembrie 2017 și ianuarie 2018. Testul respectiv, după cum a raportat agenția de presă chineză Xinhua, își propunea să „observe interacțiunea dintre schimbările climatice globale și condițiile marine”.
Cu acea ocazie, robotul subacvatic a parcurs 705 kilometri colectând tot felul de informații. De altfel,, Academia Chineză de Științe, folosește drone Sea Wings pentru cercetări oceanografice datorită senzorilor capabili să măsoare parametri precum puterea și direcția curenților, temperatura apei, nivelurile de oxigen și salinitatea. Toate aceste date pot fi, însă, utilizate atât încercetările științifice civile, cât și în aplicațiile militare, de pildă pentru a ajuta la navigația submarinelor.
Știindla ce adâncime se află termoclina (acel strat al apei în care are loc o schimbare de temperatură) sau haloclina (stratus care indică schimbarea salinității), experții militari ar putea folosi proprietăților acustice ale fiecărui strat pentru a se ascunde de sistemele acustice adverse.
Interesul militarile este, de altfel, principalul motiv pentru care toate marile marine din lume efectuează studii oceanografice în toate mările globului.
“OZN-ul albastru” a băgat groaza în Hawaii. Poliția anchetează incidentul șocant
Nu este primul incident de acest fel
Strania capture a pescarului indonezian nu este o mare surpriză. În ianuarie, un alt vehicul subacvatic fără pilot a fost recuperat lângă insulele Masalembu, la aproximativ 400 de mile vest de insulele Selayar. În martie 2019, un altul a fost găsit în apele din jurul insulelor Riau, mai la nord-vest. Ce au în comun toate aceste insule? Sunt situate în unor importante rute maritime care se întind între Oceanul Indian și Marea Chinei de Sud.
Există, de asemenea, posibilitatea ca aceste planoare subacvatice să fie folosite nu doar pentru colectare de informații. Guvernul chinez a testat o versiune specială a Sea Wing pentru comunicații, astfel încât informațiile cu privire la detectarea și urmărirea mișcărilor submarinelor străine în Marea Chinei de Sud să poată fi transmise rapid. Ar fi un sistem mai fezabil și mai ieftin decât cele fixe, cum ar fi Sosus – care implică și India.
“OZN-ul albastru” a băgat groaza în Hawaii. Poliția anchetează incidentul șocant