China, un drum al mătăsii pavat cu gropi: între corupție, lucrări fantomă și datorii, China și Xi Jinping riscă să nu mai găsească drumul spre casă

Sursa: Insidethegames

Drumul Mătăsii - ''proiectul secolului'', potrivit lui Xi Jinping - pluteşte într-o mare de datorii și corupție. Suma împrumuturilor de urgență acordate de China este enormă: 240 de miliarde de dolari doar în ultimii ani - în special din 2019 şi până în 2021, China a dat aproape jumătate din Fondul Monetar Internațional.

Cu dobânzi deloc convenabile: 5%, faţă de 2%, cât cere Fondul Monetar. Astfel, China creează legături și mai strânse cu multe țări aflate astăzi în dificultate și crește ponderea yuanului renminbii, ca alternativă la dolar. Rămâne faptul că în spatele salvărilor se află investiții proaste al căror scop a fost de multe ori salvarea băncilor de stat chineze care au acordat primele împrumuturi. ''La urma urmei, Beijingul încearcă să-și salveze băncile. De aceea a intrat în afacerea riscantă a creditării de ultimă instanță'', explică Carmen Reinhart, profesor la Harvard Kennedy School și fost economist șef al Băncii Mondiale. Reinhart este unul dintre experţii careau examinat împrumuturile chineze, împreună cu univesitatea Harvard și Banca Mondială, AidData și think tank-ul german Kiel Institute.

„Drumul spre nicăieri”

Ceva pare să fi mers prost în planurile lui Xi Jinping. Deși este adevărat că volumul mare de împrumuturi reflectă rolul Beijingului ca superputere economică - China a înlocuit, în anumite privințe, Statele Unite în salvarea țărilor îndatorate cu venituri mici, şi mijlocii, aşa cum scrie New York Times. Pe de altă parte, însă, mult prea multe țări nu își pot plăti datoriile. Desigur, situaţia depinde de încetinirea economiei globale și de creșterea ratelor dobânzilor – o situație nefavorabilă, potrivit Beijingului, declanșată de Statele Unite prin creșterea ratelor Rezervei Federale. Numai că autorii cercetării spun că există și greşeli de proiectare a schemei chineze. Credite acordate mult prea superficial, puține studii de fezabilitate și lipsă de transparență. Potrivit lui Christoph Trebesch de la Institutul Kiel, unul dintre autorii raportului, creditorii chinezi au intrat cu neglijenţă în multe țări ''care s-au dovedit a avea probleme deosebit de grave''. Împrumuturile de salvare au ajuns în 22 de state, inclusiv în Argentina, Belarus, Ecuador, Egipt, Laos, Mongolia, Pakistan, Surinam, Sri Lanka, Turcia, Ucraina și Venezuela. Din 2019 până în 2021, China a oferit 104 miliarde de dolari americani în linii de credit de urgență țărilor în curs de dezvoltare.

Unele proiecte au devenit celebre în lume ca exemple a ceea ce nu trebuie făcut atunci când accesezi un împrumut. În Muntenegru, există ''drumul spre nicăieri'', 1 miliard de dolari pulverizaţi în corupție, probleme de mediu și întârzieri; în Ecuador, într-un baraj ecuadorian construit lângă un vulcan activ au fost găsite peste 7.000 de fisuri. Însă China se apără susținând că a finanțat infrastructura strategică pentru multe țări, punând la dispoziție bani pe care acele guverne nu i-ar fi găsit în altă parte. ''Inițiativa Belt and Road'', a însumat 838 de miliarde de dolari din 2013 până în 2021, iar potrivit planurilor lui Xi Jinping ar trebui să contribuie la ascensiunea globală a Chinei, subminând hegemonia americană, notează lastampa.it

Anul trecut, valoarea contractelor finalizate a fost de 85 de miliarde de dolari, în descreștere de la vârful de 98 din 2019. China a început să reducă infrastructura costisitoare și să se focuseze către proiecte mai direcționate, acorduri pentru accesul la resurse strategice, petrol și gaze în Orientul Mijlociu, Africa și America Latină și metalele necesare pentru energie curată. .

Cu toate acestea, nu toată lumea primește împrumuturi de urgență. Studiul spune că sunt favorizate ţările cu venituri medii. Acest lucru se datorează faptului că sunt beneficiarele a 80% din totalul împrumuturilor externe ale Chinei, așa că prezintă riscuri bugetare majore, iar băncile chineze au tot interesul să nu le lase să intre în faliment. O soartă diferită ar avea în schimb țările sărace, mult mai puțin importante pentru bănci, motiv pentru rareori sunt salvate.

Articol de Tommaso Carboni

 

(Traducerea Rador)