Noile acorduri militare dintre Rusia și Coreea de Nord, precum și agresiunea sporită a forțelor maritime ale Chinei împotriva Filipinelor, un aliat al SUA, reamintesc că o axă de adversari lucrează la nivel mondial pentru a „demola” ordinea condusă de americani.

Acest material reprezintă o opinie a lui Jonathan Ward, senior fellow la Hudson Institute și autor al cărții „The Decisive Decade: American Grand Strategy for Triumph Over China” redactată pentru publicația The Hill.

Cu toate acestea, Statele Unite și aliații au o șansă tot mai mică de a păstra pacea prin forță și de a opri valul violent al acestei noi axe. Dar trebuie să fim dispuși să facem ceva ce acum câțiva ani era de neconceput. Adică să combatem adevăratul motor al puterii inamicilor noștri, economia chineză.

Inamicii Americii și ce fac ei

Judecând după acțiunile lor, inamicii Americii se pregătesc pentru un război prelungit. În Rusia, numirea recentă de către Vladimir Putin a economistului Andrei Bolusov în funcția de ministru al Apărării și numirea din nou a tehnocratului Mihail Mișustin în funcția de prim-ministru sugerează că acesta pregătește armata și economia rusă pentru un conflict pe termen lung în Ucraina. Și, probabil, în altă parte în Europa.

Noile teste cu rachete balistice ale Coreei de Nord au consolidat propriile amenințări la adresa vecinilor din Asia de Nord-Est. În Orientul Mijlociu, proxeneții iranieni au continuat să consume regiunea în violență, de la oribilul atac al Hamas asupra Israelului din 2023 la atacurile teroriste ulterioare ale Hezbollah, Houthis și milițiile șiite irakiene.

Cel mai îngrijorător este faptul că secretarul general al Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, a întreprins „cea mai mare consolidare militară de la cel de-al Doilea Război Mondial”. După cum spune fostul șef al Comandamentului Indo-Pacific, amiralul John Aquilino. Xi a fortificat, de asemenea, economia chineză împotriva sancțiunilor internaționale și le-a spus generalilor săi să se pregătească de război.

O economie pregătită de război?

Simultan cu o politică robustă de descurajare militară, America și aliații noștri trebuie să atace cauza principală a tulburărilor geopolitice din secolul XXI, creșterea puterii economice a Chinei. Deceniile de iluzii conform cărora integrarea economică dintre China și Occident ar crea stabilitate internațională au eșuat.

În schimb, Beijingul a transformat cu succes angajamentul economic cu Occidentul în putere militară în creștere și în sprijin pentru inamicii Americii. Mașina de război a Rusiei din Ucraina funcționează în mare parte pe baza importurilor de microelectronică și utilaje chinezești. Și, într-adevăr, revitalizarea totală a bazei industriale militare a Rusiei se datorează sprijinului economic al Chinei.

China este principala destinație atât pentru exporturile legale, cât și pentru cele aflate pe lista neagră a Coreei de Nord. Ale căror vânzări finanțează programul nuclear al Pyongyangului. În plus, China este principalul cumpărător mondial de petrol iranian, achiziționând peste 1 milion de barili pe zi. Și se asigură în același timp un sprijin pe termen lung Teheranului prin investiții în industrii strategice cheie.

Ce îngrijorează acum SUA

Rezultatul deceniilor de angajament economic al Occidentului față de China este un risc mai mare de războaie în întreaga lume, inclusiv războaie în Asia instigate de Beijing. O campanie viguroasă și unitară de izolare economică, reducerea sau eliminarea accesului Chinei la piețele, tehnologia și capitalul american și aliat, ar fi cheia subminării acestui grup de națiuni care este hotărât să dărâme ordinea mondială condusă de americani. Această campanie nu ar submina doar acumularea militară a Chinei. Ci și agresiunea regională finanțată de Beijing a „partenerilor săi strategici” de la Moscova, Teheran și nu numai.

O campanie de presiune economică condusă de americani ar trebui să includă tarife vamale asupra industriilor încurajate de politica industrială a Partidului Comunist Chinez, controale ale exporturilor pentru o gamă mai largă de tehnologii strategice și restricții globale asupra investițiilor.

Aceste instrumente ar trebui utilizate în sectoare, tehnologii și companii legate de baza militară industrială a Chinei, de atrocitățile comise împotriva drepturilor omului și de programe strategice emblematice precum Inițiativa „Centura și drumul”, Fuziunea civil-militară și „circulația dublă”. Sancțiunile agresive, în special cele care vizează băncile chineze și organizațiile de stat esențiale pentru strategiile economice ale Beijingului, trebuie, de asemenea, să fie pe masa de discuții.

Întreprinderile, investitorii, universitățile, inovatorii din domeniul tehnologiei și alții trebuie să înțeleagă că desprinderea de decenii de angajament economic cu principalul nostru adversar de la Beijing nu va fi gratuită, notează Jonathan Ward în materialul său pentru The Hill.