China continuă să investească sume uriaşe în dezvoltarea militară. La doar câteva zile distanţă după ce ministrul Apărării, Wei Fenghe, a ameninţat, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Statele Unite ale Americii, Loyd Austin, că regimul chinez este gata să declanşeze un război în cazul în care Taiwanul şi-ar declara independenţa, Beijingul a lansat primul transportator de drone fără echipaj din lume.

Această navă, pe care chinezii o numesc drept „prima navă-mamă inteligentă, fără pilot, din lume”, funcţionează pe baza inteligenţei artificiale şi are capacitatea de a transporta zeci de drone aeriene, maritime şi submersibile. Regimul de la Beijing declară însă că aceasta va fi utilizată în scop pur ştiinţific, pentru monitorizarea mediului şi pentru prevenirea şi atenuarea dezastrelor naturale.

Cu toate acestea, cercetătorii americani se tem că Beijingul va apela la acest echipament modern pentru  a-şi întări  din ce în ce mai mult poziţia în Marea Chinei de Sud, asupra căreia manifestă deja de mult timp pretenţii teritoriale.

Beijingul vrea controlul total asupra Mării Chinei de Sud

Mathew Funaiole, membru senior la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, averizează deja asupra faptului că armata chineză va beneficia din plin de acest transportator autonom de drone, cu ajutorul căruia va colecta tot mai multe date.

„Când vorbim despre China, rareori avem o perspectivă perfectă asupra intenţiilor lor, dar, aşa cum am văzut deja în celelalte activităţi ale sale desfăşurate în Marea Chinei de Sud, întreprinderile ştiinţifice pot fi doar un precursor sau pot sprijini într-un alt mod obiectivele sale militare” şi-a prezentat Funaiole temerile cu privire la acest subiect.

Funaiole crede că principalul obiectiv urmărit de China, prin utilizarea acestei nave, este acela de a-şi îmbunătăţi capacităţile de navigare a submarinelor şi de luptă pe cale maritimă.

„Din punct de vedere ştiinţific, unghiul pe care îl promovează guvernul chinez e acela că dronele vor contribui la atenuarea dezastrelor şi la monitorizarea mediului. Tehnologia şi, în special, sistemele de colectare a informaţiilor au adesea aplicaţii cu dublă utilizare. Aceste date culese de China, prin sisteme autonome, ar putea ajuta la supraveghere şi ar putea ajuta submarinele armatei să navigheze. China ar putea să-şi îmbunătăţească astfel capacităţile sale de război anti – submarin” a mai explicat expertul celor de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale.

Buget-record pentru ivestiţiile din sectorul militar

Nava Zhu Hai Yun măsoară aproape 83 de metri lungime şi poate să se deplaseze cu o viteză maximă de aproximativ 32 de kilometri pe oră. „Cu siguranţă, aceasta va face parte din viitorul războiului” a concluzionat, pe un ton trist, acelaşi Mathew Funaiole.

La scurt timp după declanşarea, în data de 24 februarie, a invaziei ruse în Ucraina, regimul condus de Xi Jinping a anunţat public investiţii record în domeniul militar. Puterea de la Beijing a promis că va majora, în acest an, bugetul militar cu nu mai puţin de 7,1%.