China, cea mai mare putere economică. România nu poate fructifica ascensiunea

China, cea mai mare putere economică. România nu poate fructifica ascensiunea

În următoarele două decenii, China va devansa Statele Unite şi va deveni cea mai mare putere economică a lumii. Din păcate, România nu a găsit soluţia pentru a atrage investiţiile chineze şi nici pentru a-şi vinde marfa pe cea mai mare piaţă din Asia.

În ultimii trei ani, produsul intern brut pe cap de locuitor în China s-a majorat. Analiştii grupului financiar britanic Standard Chartered estimează că anul acesta PIB-ul per capita va urca la 4.166 de dolari, pentru ca în 2030, când statul cu cea mai numeroasă populaţie va domina lumea din punct de vedere economic, să se cifreze la 21.420 de dolari.

Potrivit Super Cycle Report, realizat de britanici, şi economia Indiei va cunoaşte un salt spectaculos în următoarele două decenii, astfel că PIB-ul per capita va creşte de peste şase ori, de la 1.164 dolari în 2010, la 7.380 dolari în 2030.

Analistul economic Aurelian Dochia este de părere că Beijingul ar putea sărbători detronarea Americii înainte de 2030, mai ales că statul asiatic ''s-a descurcat foarte bine în această criză''. În plus, ''China a demarat o politică de asigurare a resurselor, dezvoltând parteneriate în America de Sud, Australia sau Africa''. Cele mai mari 10 economii ale lumii în următoarele decenii:

sursa: Standard Chartered

Avantaj China

Autorităţile de la Beijing au pus în aplicare o politică demografică dură, pentru a diminua ritmul de creştere a populaţiei. Chiar dacă populaţia Indiei ar putea deveni mai numeroasă în următorii ani decât cea a Chinei, India prezintă o serie de dezavantaje faţă de competitorul său. Aurelian Dochia a nominalizat faptul că fosta colonie britanică are doar ''câţiva poli de dezvoltare economică într-o ţară preponderent rurală''.

Secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu, apreciază însă că ''sunt câteva necunoscute'' care nu îi permit să fie foarte optimist în ceea ce priveşte evoluţia economiei Chinei.

''Chinezii depind foarte mult de un aport valutar. Cursul valutar este menţinut artificial, pentru a proteja exporturile, în detrimentul pieţei interne'', spune şeful exportatorilor români, referindu-se la decizia băncii centrale a Chinei de a menţine yuanul la un curs inferior în raport cu dolarul.

2011, anul Chinei

În primul semestru al acestui an, China a ocupat locul al cincilea în topul primelor zece state din care România a realizat importuri, potrivit datelor provizorii publicate de INS. În ceea ce priveşte exporturile româneşti, China nu se află între primii 10 parteneri comerciali.

''România nu poate fructifica ascensiunea Chinei, care este dispusă să importe 1% din bunuri de la noi, dar nu avem ce exporta'', ne-a declarat Mihai Ionescu, adăugând că, pentru exportatori, anul 2011 a fost declarat ''Anul Chinei'', ceea ce înseamnă că focusul va fi livrările către piaţa chineză şi atragerea de investiţii. În acest scop, la Beijing va fi inaugurat primul centru de expansiune economică privată.

Una dintre problemele cu care s-ar putea confrunta investitorii chinezi dornici să contribuie la dezvoltarea infrastructurii, a agriculturii şi a industriei româneşti este nivelul salariilor, deoarece românii s-ar putea să aibă pretenţii financiare mai mari decât cele ale conaţionalilor lor.

''Ei vor să ne facă autostrăzi, dar nu cred că vor reuşi doar cu muncitori români şi vor dori să aducă şi câţiva oameni de-ai lor. Nu ştiţi în ce ritm se lucrează în China'', a subliniat Mihai Ionescu.

Cheia succesului

Dezvoltarea Chinei şi a Indiei are la bază folosirea în condiţii de eficienţă maximă a capitalului financiar şi a forţei de muncă, se mai arată în raportul realizat de Standard Chartered. Astfel, chinezii au făcut o mişcare inteligentă, în sensul că, spre deosebire de indieni, au reuşit să atragă investiţii mai mari, să crească productivitatea şi au investit masiv în educaţie, reducând semnificativ analfabetismul.

Rata analfabetismului este de 1% în China, atât în rândul bărbaţilor, cât şi a femeilor, în vreme ce în India aceata se plasează la 25% în cazul bărbaţilor şi la 49%, în cel al femeilor.

În ceea ce priveşte posibila adâncire a diferenţei dintre populaţia săracă şi cea bogată, Aurelian Doachia este de părere că muncitorii chinezi sunt dispuşi să muncească pe bani mai puţini, dacă ritmul de creştere al economiei le va permite copiilor lor să ducă o viaţă mai bună.

  • ''Dacă ritmul de creştere economică este foarte mare, atunci şi păturile sociale foarte sărace au încredere că pot avansa. Cred că tensiunile sociale pot fi ţinute sub control. Totuşi, chiar dacă va fi prima putere economică a lumii, China nu poate fi comparată cu Statele Unite din punctul de vedere al venitului pe cap de locuitor'', Aurelian Dochia, analist economic

Ne puteți urmări și pe Google News