Acest lucru se poate vedea în declarațiile privind Huawei în Germania în dosarul 5G, amenințând Berlinul asupra riscurilor din domeniul exporturilor de automobile.

A fost văzut și în cazul Insulelor Feroe, pe același subiect, într-un șantaj perfect asumat de China.

Această strategie a luat o nouă amploare în proiectul „Drumul mătăsii”, care face ca țările participante să devină din ce în ce mai dependente de China, cum este cazul Pakistanului, printr-un simplu mecanism capcană privind datoria (un caz similar este Sri Lanka).

Această influență economică este exercitată și în Europa, unele țări alegând să se bazeze pe investiții și finanțări chineze, ceea ce permite Beijingului să obțină pârghii politice în procesul de decizie european.

Democrațiile europene dorm în privința Chinei, ele sunt în mod evident prea pasive.

Nu se poate întoarce timpul înapoi, dar este măcar nevoie de afirmarea unor poziții clare. Statele Unite nu ezită să atace China pe tema uigurilor din Xinjiang, cum o face de pildă secretarul de stat Mike Pompeo.

Europenii par să fie prinși în clește, între dorința de a nu fi în aceeași tabără cu Donald Trump și începutul unei conștientizări a gravității situației din China.

- Donald Trump pare dispus să pună capăt războiului comercial în care s-a angajat cu Beijingul?

- Pentru moment, nu este vorba decât de „faza 1” a unui acord, care are doar o dimensiune pe termen scurt. Opoziția dintre China și Statele Unite va dura, iar violența degradării relațiilor dintre ele este reală.

Importurile americane din China au căzut cu 15% între trimestrul III 2018 și trimestrul III 2019, ajungând la nivelul pe care îl aveau în 2014.

Această „fază 1” este semnul unei acalmii, nu al unei răsturnări de trend.

Populația americană are astăzi o percepție majoritar defavorabilă Chinei, deci președintele are susținere pe acest subiect.

În plus, Statele Unite nu vizează doar chestiunea comercială, este vorba și de chestiuni militare, geopolitice etc.

Statele Unite doresc de exemplu să renegocieze cu Rusia tratatul New Start, de reducere a armelor nucleare, care expiră la sfârșitul lui 2021. Washingtonul dorește ca Beijingul să participe și el la aceste negocieri.

De asemenea, se observă o îngrijorare crescândă în SUA privind transferurile de tehnologie, legale sau nu, în beneficiul Chinei, de care profită și Armata Populară. Această realitate va determina Statele Unite să fie mai vigilente în privința legăturilor existente între companiile tehnologice americane și China.

Nu este așadar vorba de un sfârșit al războiului comercial, ci de o etapă într-un proces care se anunță de lungă durată.